Rectorul Universitatii Petre Andrei din Iasi, prof.univ.dr. Doru Tompea, despre alegerile din Republica Moldova

Emisiune TV.

{flv}alegerilerm{/flv}

MG 1034 resize

Seria de dezbateri despre Moldova europeană a ajuns la Bălți

 MG 1034 resizePeste 120 de studenți de la Facultatea de Drept a Universității „Alecu Russo” din Bălți au asistat, timp de două ore, la o nouă dezbatere organizată în cadrul proiectului inițiat de Universitatea „Petre Andrei” din Iași, „Moldova Pro-Europeană”. Despre procesul de democratizare și importanța votului de pe 30 noiembrie din Republica Moldova au dezbătut profesori și reprezentanți de peste cele două maluri ale Prutului, în cadrul conferinței „Parcursul democratizării Republicii Moldova în actualul context geopolitic”.

 MG 0980 resizeMă bucur că sunteți astăzi aici într-un număr atât de mare. Scopul întâlnirii noastre este de a aprofunda ideea de Europa, mai ales într-un moment atât de delicat și tensionat cum este cel al votului de duminică. Cred că este oportun și benefic pentru voi, tinerii, să știți ce vreți de la Europa și ce dorește Europa de la dumneavoastră”, a declarat, în deschiderea conferinței, Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, Decanul Facultății de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași și coordonatorul acestui proiect.
 MG 0970 resizeManifestarea desfășurată la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți a fost organizată și cu sprijinul Consulatului General al României în Bălți. Prof.univ.dr.Mihail Baciu, Consulul General, a transmis salutul Guvernului României și a precizat că „poimâine vă aflați la o răscruce, iar Republica Moldova a fost tot timpul într-un astfel de moment. Duminică aveți de ales între două sisteme de valori: Estul sau Vestul”
 MG 0989 resizeProf.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași, a povestit tinerilor de turul doi al scrutinului electoral de pe 16 noiembrie din România și a adăugat: „exercitați-vă drepturile constituționale. Vă îndemn să vă îngrămădiți la urne așa cum și colegii voștri din Iași, studenții, au făcut-o în ziua votului. Unificarea și reuniunea noastră se va face în Uniunea Europeană”.

 

 MG 1005 resizeSeria de prelegeri a fost deschisă de Prof.univ.dr. Dan Pavel, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu tema „Moldova nu e a mea, nu e a voastră…dar a cui este Moldova astăzi?”. „Noi, cei din România, nu putem răspunde pentru dumneavoastră la această întrebare. E pentru prima oară când sunt în Republica Moldova, respectiv în Bălți, iar aseară, când mă uitam la programele de la televizor, am văzut un film american dublat în rusă. Atunci mi-am găsit răspunsul la întrebarea din titlul prelegerii mele. Chestiunea de a nu exista deschidere spre limbile străine dăunează dezvoltării intelectuale. Moldova se află în aceeași problemă precum Ucraina: la ce poartă ne așezăm, Est sau Vest? Dacă am învățat ceva din căderea comunismului e faptul că istoria nu e reversibilă și contează foarte mult cum va fi direcționată istoria de acum înainte”, a prezentat Prof.univ.dr. Dan Pavel.
 MG 1019 resizeO prezentare inedită pentru tineri a fost a scriitorului Dumitru Crudu din Chișinău, care le-a vorbit despre „omul amestecat”. „Acest tip de om este reprezentativ pentru societatea basarabeană actual. După anii 80’ râuri de oameni erau pe bulervardul Lenin din Chișinău, cerând dreptul la limba românească. Basarabia nu a fost niciodată în tranșee, luptând când într-o parte, când în alta. Omul care e predominant în totalitarism, dar și post, este cel amestecat, tipar recunoscibil și astăzi. Societatea basarabeană a fost impărțită în două tabere: una care ar vrea să se unească cu Rusia și alta cu România. Există acest amestec, dar ponderea este diferită”, a conchis acesta.
Prof.univ.dr. Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, le-a vorbit studenților despre europenizarea partidelor politice din Republica Moldova și le-a transmis acestora o știre pozitivă. „Vă dau o veste bună: europenizarea partidelor politice din Republica Moldova a început déjà. Europenizarea și conceptul de europenizare este acel proces prin care un stat își însușește valorile europene. Partidele politice din țara dumneavoastră s-au apropiat foarte mult de marile familii ale partidelor europene și sper ca alegerile de duminică să aducă un grad de europenizare și mai mare” MG 1028 resize
 MG 1042 resizeConf.univ.dr. Sabin Drăgulin, de la Facultatea de Științe Politice a Universității Creștine Dimitrie Cantemir din București, a ținut o prelegere pe tema corupției, „Pentru a înțelege marele joc care se duce în România trebuie să priviți atât într-o paradigmă geopolitică cât, și geostrategică. Avem parte de doi actori principali: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică. SUA promovează valorile democratice și regimul democratic pentru a crea un spațiu de geopolitică care să se contrapună spațiului geopolitic sovietic. Doriți un model de societate în care drepturile individuale să fie respectate, în care voința exprimată prin vot liber să conteze, sau unul în care tătucul să se implice până la nivelul voinței individuale? Acest flagel contemporan, numit corupția, lovește asupra tuturor”.
 MG 1051 resizeModeratorii acestei conferințe au fost Prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președintele Senatului Universitar al UPA din Iași și Cerc.șt.pr.dr. Mioara Anton, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române”.  Aceasta din urmă a declarat că, „din perspectiva unui istoric, importantă este asumarea ide
ntității, iar aceasta se poate realiza numai prin participarea la vot”
, în timp ce Prof.univ.dr. Daniel Șandru a subliniat faptul că „miza alegerilor de pe 30 noiembrie este cu mult mai mare decât a celor din România din două motive: în primul rând din punct de vedere al democratizării, și în al doilea rând pentru că, în ceea ce privește Republica Moldova, avem de-a face cu un vot geopolitic, între Est și Vest” MG 1044 resize
În cadrul întâlnirii, Prof.univ.dr. Sorin Bocancea a donat bibliotecii Universității „Alecu Russo” din Bălți ultimele numere ale Revistei Polis și le-a adresat propunerea, atât tinerilor, cât și cadrelor didactice, de a face parte din colectivul redacției.  MG 1003 resize
La finalul întâlnirii au urmat două vizite. Prima dintre acestea a avut loc la sediul Consulatului General al României în Bălți, unde reprezentanții Universității „Petre Andrei” din Iași și profesorii universitari din București au avut o întrevedere cu Mihail Baciu, Consulul General. Ulterior, s-a efectuat o vizită și la Consiliul Raional Sîngerei, pentru o întrevedere cu Președintele Gheorghe Meaun și în cadrul căreia s-a discutat despre procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și despre posibilitatea realizării unor proiecte comune.

MG 0838 resize

25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, marcați la UPA din Iași

 MG 0838 resizeUniversitatea „Petre Andrei din Iași a marcat implinirea a 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului prin două evenimente de marcă: vernisajul Expoziției de afișe „Zidul. O graniță în interiorul Germaniei”, realizată de „Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste” împreună cu ziarele BILD și Die Welt, și seria de conferințe „25 de ani de la căderea Zidului Berlinului”, manifestări organizate în cadrul proiectului „După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est”, al Facultății de Științe Politice și Administrative, în parteneriat cu Centrul Cultural German Iași.

 MG 0769 resize„Un astfel de eveniment, de o asemenea amploare nu putea lipsi din calendarul proiectului „După 25 de ani. Comunismul  în Europa de Est”. Această expoziție este organizată și în memoria celor care au murit la Zidul Berlinului, dar și pentru a sărbători implinirea a 25 de ani de 9 noiembrie 1989”, a declarat, în deschiderea vernisajului, Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, coordonatorul proiectului.
colaj resizeExpoziția „Zidul. O graniță în interiorul Germaniei” a fost vernisată de Dr. Robert GRÜNBAUM, Director adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste.

 

 MG 0768 resize„Mă bucur că sunt aici și că pot deschide acestă expozițiej. Am sărbătorit deja la Berlin 25 de ani de la 9 noiembrie 1989. Toate aceste imagini s-au întipărit în mentalitatea noastră colectivă. Acest Zid a adus foarte multe tragedii și suferință în sânul multor familii. Zidul Berlinului este un simbol pentru luarea libertății oamenilor și a Războiului Rece. Expoziția de astăzi a fost foarte solicitată, având peste 2000 de expuneri în întreaga Europă și cred că este oportună prezența ei și în România, în cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași, a precizat Dr. Robert GRÜNBAUM.
 MG 0774 resize„Foarte mulți atașează acest eveniment, prăbușirea comunismului, cu ziua de 9 noiembrie, ziua când a fost dărămat, la propriu, Zidul Berlinului, un proces care a marcat istoria posterității. Mă bucură prezența domnului  Robert GRÜNBAUM la universitatea noastră cu o expoziție atât de semnificativă pentru sfârșitul unui regim”, a mărturisit Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași. Lect.univ.dr. Alexander Rubel, Directorul Centrului Cultural German din Iași, a precizat că „imaginile cu oamenii care beau șampanie pe Zid, sau cu oameni care au ciocane în mână și sparg zidul au marcat conștiința europeană”.
 MG 0802 resizeÎn a doua parte a evenimentului au urmat o serie de conferințe pe tema căderii Zidului Berlinului. 
Dr. Robert GRÜNBAUM a ținut și o conferință cu tema Revoluția pașnică și căderea zidului. RDG în toamna anului 1989. „Au trecut 25 de ani de când cetățenii fostei republici s-au răzvrătit împotriva regimului comunist. Înarmați doar cu lumânări în mâini sute de oameni au ieșit pe străzi și strigau „Noi suntem poporul”. Punctul culminant, emoțional, al toamnei lui 1989 a fost căderea Zidului Berlinului. Cuvântul pe care îl auzeai cel mai des în acea noapte era „nebunie”. Noaptea din 9 noiembrie 1989  era un foarte rece și de câteva zile era redeschisă granița dintre RDG și Cehoslovacia. Oamenii, cei care dețineau puterea, promiteau posibilitatea de emigrare. După ce pe 7 noiembrie, în urma presiunii protestatarilor Guvernul se retrăsese, pe 8 noiembrie Comitetul Central al Partidului Comunist se adunase pentru a vedea ce decid pentru viitor. În fiecarea seară, la ora 8, era o conferință de presă transmisă în direct la televizor”, a rememorat directorul adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste. Mai mult, acesta a afirmat că „Zidul Berlinului și căderea acestuia a devenit simbolul revoluției pașnice împotriva regimurilor comuniste în Europa centrală și de Est, revoluții care au pregătit scindări europene”.
 MG 0840 resizeProf.univ.dr. Dan PAVEL, de la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, a susținut o prelegere intitulată Două aniversări: WW I & Berlin Wall, precizând că „o dată cu căderea Zidului Berlinului, la 75 de ani la sfârșitului Primului Război Mondial s-a marcat și  sfârșitul unui ciclu. Comunismul a căzut și noi am învățat de acolo că istoria nu e reversibilă”.
 MG 0848 resizeProf.univ.dr. Radu CARP, de la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, le-a prezentat tinerilor experiența personală a momentului 9 noiembrie 1989, în cadrul temei intitulate „Tranziția spre democrație: ce parametri sunt relevanți pentru România?”„Îmi aduc aminte, eram elev de liceu în iunie 1989, am văzut la un unchi al meu un prim ziar care spărgea peisajul presei românești. Era o relatare despre ce se întâmplase în Polonia, în iunie 1989, când s-a luat decizia unui dialog între Guvern și opoziție pentru organizarea de alegeri libere. Al doilea eveniment din preajma toamnei lui 1989, la moartea bunicului meu mai multe cunoștințe vorbeau în șoaptă despre căderea Zidului Berlinului. Chiar și 1989 nu se credea că Zidul Berlinului va cădea în acel an datorită protestelor de stradă. Lucrurile nu au fost gândite dinainte, nimeni nu a plănuit acest lucru”.
  MG 0863 resizeConf.univ.dr. Sabin Drăgulin, de la Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, le-
a vorbit studenților despre ușa de libertate care s-a creat o dată cu momentul 9 noiembrie 1989, în cadrul conferinței „Schimbarea realităților economice în Uniunea Europeană ca rezultat al invalidării regimurilor comuniste din Europa de est. Cazul Italia. „Căderea Zidului Berlinului a reprezentat a adus și prima consecință, respectiv destrămarea URSS-ului în 1991”, a conchis Conf.univ.dr. Sabin Drăgulin.
Expoziția „Zidul. O graniță în interiorul Germaniei” va rămâne pe foaierul etajului șase al Universității „Petre Andrei” din Iași până pe data 19 decembrie 2014.

prof. DT - M Costoiu

Prof.univ.dr. Doru Tompea, felicitat de Mihnea Costoiu,Ministrul Delegat pentru Învățământ Superior

prof. DT - M CostoiuCu ocazia zilei de naștere Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității ”Petre Andrei” din Iași a fost felicitat de către  Mihnea Costoiu, Ministrul Delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică.

Prof.univ.dr. Doru Tompea a mărturisit că se simte onorat de urările trimise de către ministrul delegat și i-a mulțumit acestuia pentru gândurile bune asigurându-l de întreaga colaborare și solidaritate academică în jurul proiectelor pe care le va derula pentru sistemul național al învățământului superior, din care face parte și universitatea noastră.

 

 

MG 0524 resize

Curs pe tema strategiilor României predat de consilierul prezidențial Iulian Chifu studenților de la UPA

 MG 0524 resizeConsilierul prezidențial Conf.univ.dr. Iulian Chifu le-a predat studenților de la Universitatea „Petre Andrei” din Iași un curs pe tema „Strategiile României” și și-a lansat și cea mai recentă carte „Prospective of Ukraine Crisis: Scenarios for a mid-long term evolution”, volum apărut la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale.

 MG 0483 resizeConf.univ.dr. Iulian Chifu a realizat o radiografie a modului cum funcționează la nivel administrativ statul român. Consilierul prezidențial a punctat și identificat trei mari probleme cu care se confruntă domeniul strategiilor din România. „În primul rând, cea mai mare problemă cu care se confruntă România este reprezentată de finanțarea activității politice, în așa fel încât cel care se implică în politică să știe că dacă va câștiga va avea parte de o sursă de venit care să îi asigure existența”, a precizat Iulian Chifu.  Mai mult, acesta a atenționat și asupra faptului că lupta anticorupție va continua în România. „Toată lumea care a făptuit în ultimi 25 de ani vor fi trași la răspundere. Dar combaterea corupției presupune și găsirea unei soluții și pentru finanțarea activității politice”.
Consiilierul prezidențial a tras un semnal de alarmă cu privire la modul în care este plătit leadership-ul în România, funcționarii  publici, precizând că „statul român a pierdut competiția cu joburile de pe piața particulară și cu cea de peste hotare”
 MG 0486 resizeTotuși, mare temă a României, în opinia lui Iulian Chifu, care va veni peste noi în următorii patru ani, se referă la recrutarea forței de muncă de peste hotare. „România este în situația în care are domenii în care nu mai pooate oferi forță de muncă. Pentru anumite zone de nișă va trebuie să intrăm pe piața muncii internaționale. În următorii patru ani nu vom mai avea suficienți medici, asistenți medicali. Nu vom mai avea profesori în foarte scurt timp și cu precădere în zona rurală, unde nivelul celor care intră la catedră este foarte scăzut, iar nivelul de salarizare este foarte jos”, a completat acesta. 
În ceea ce privește actuala clasă politică, Iulian Chifu a precizat că este necesară o restructurare a acesteia, „ar trebui pregătiți oameni cu idei, cu vocație, însă partidele au abdicat de la această responsabilitate, motiv pentru care am avut și avem miniștri foarte slab pregătiți”. 
Cât despre strategiile României din punct de vedere al politicii externe, consilierul prezidențial a declarat că instituțiile sunt solide, reformate și puternice, dar spune că o dată cu scăderea calității oamenilor politici apar și probleme majore, pentru că „acești oameni vin cu idei ciudate, care nu au nimic de a face cu eșavodajul politic al României”. Mai mult, acesta susține că ”nu e posibil să fii partener strategic și al Statelor Unite ale Americii și al competitorului acestuia, China, cu care poți fi doar un partener. Un parteneriat strategic presupune trei nivele de cooperare: dimensiunea politică de cooperare militară, dimensiunea economică și academică”.
 MG 0498 resizeProf.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universitătii „Petre Andrei” din Iași, (UPA) a amintit de strategia pe tema educației, discutată și în cadrul întalnirii de anul trecut a comunității academice de la UPA cu Presedintele României, Traian Băsescu. „Personal am salutat încercările din 2008-2009 cu privire la semnarea Pactului pentru Educație. Nu se poate ca într-un an de zile să fie șase miniștri la Ministerul Educației. Noi, cei din mediul privat, resimțim orice modificare a sistemului. Mediul academic este în continuare prăbușire, iar demografia afectează cel mai tare sistemul de învățământ românesc”.
 MG 0469 resizeÎn a doua parte a întâlnirii, a fost lansat și cel mai recent volum al profesorului Iulian Chifu, respectiv „Prospective of Ukraine Crisis: Scenarios for a mid-long term evolution”, volum apărut la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale,  și a cărei prezentare a fost realizată de Prof.univ.dr. Daniel Sandru, Presedintele Senatului Universitar al UPA

„Anul trecut, domnul consilier prezidențial Iulian Chifu, își lansa, tot la UPA din Iași, o altă carte – Gândirea strategică. Acest nou studiu cred eu că a reținut ceva din lecția poperiană prin care Karl Popper ne avertiza că trebuie să ne ferim de profeții. Cartea propune niște studii prospective și e primul studiu de acest gen din România. Volumul propune niște scenarii care se pot decupa din această criză ucraineană, scenarii de mai multe tipuri, periodicizate pe termen scurt, mediu și lung”, a declarat Prof.univ.dr. Daniel Sandru.  MG 0521 resize

 

 

afis iulian chifu noiembrie 2014 var 3 resize

Conferinte si lansare de carte cu consilierul prezidențial Iulian Chifu, la UPA

afis iulian chifu noiembrie 2014 var 3 resizeUniversitatea „Petre Andrei” din Iași vă invită joi, 13 noiembrie, in Amfiteatrul Petru P. Andrei, la un triplu eveniment susținut de către consilierul prezidențial, Conf.univ.dr. Iulian Chifu.

 

De la ora 11.00 consilierul prezidențial va susține o conferința cu tema  „Strategiile României”. A doua conferinta va prezenta situația din Ucraina si  este intitulată Ucraina – studii prospective”. În cadrul evenimentul va fi lansat și volumul „Prospective of Ukraine Crisis: Scenarios for a mid-long term evolution”. Prezentarea cărții va fi realizată de Prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președintele Senatului Universitar al Univeristății „Petre Andrei” din Iași. 

Evenimentul va fi moderat de Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității Petre Andrei din Iași.

 

 

MG 0333 resize

UPA a organizat o dezbatere despre Moldova europeană la Chișinău

 MG 0333 resizeTimp de trei ore, reprezentanți ai trei centre universitare din România, dar și profesori universitari de la Universitatea de Stat din Chișinău au dezbătut pe tema viitoarei aderări a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul conferinței „Spre Europa. Coordonate istorice, instituționale, juridice și politice ale integrării europene a Republicii Moldova”.

 MG 0296 resizeEvenimentul a fost organizat de Universitatea „Petre Andrei” din Iași, în parteneriat cu European Forum for Public Diplomacy (București), Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” (Cluj-Napoca), Facultatea de Istorie si Filosofie a Universității de Stat din Chișinău, Asociația Română de Istorie Socială (București), Institutul de Studiere a Ideologiilor (ISI) și Centrul de Dezvoltare Socială (CDS).

Ivan GumenaiEste o zi importantă în istoria Facultății de Istorie și Filosofie, dar și a Universității de Stat din Chișinău, întrucât reprezentanți ai celor trei mari centre universitare din România să fie prezenți în cadrul instituției noastre și să avem la aceeași masă specialiști din toate domeniile de interes pentru ce înseamnă procesul de europenizare. Noi am început o cale europeană și încercăm să mergem pe ea, dar mai întâmpinăm și probleme”, a declarat, în deschiderea conferinței, Prof.univ.dr. Ivan Gumenâi, decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Chișinău.

Sorin BocanceaEvenimentul a fost moderat de către Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, Decanul Facultății de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași și de Cerc.șt.pr.dr. Mioara Anton, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române”. „Mă bucur să revin la Chișinău, mai ales cu o temă atât de importantă pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Fiecare așteaptă de  la Uniunea Europeană să rezolve ceea ce comunismul a distrus și anume o lume dreaptă și prosperă. Uniunea Europeană începe de la fiecare cetățean în parte, prin acceptarea și înțelegerea ideii de europenitate. O astfel de conferință și mai ales seria de întâlniri pe care dorim să le realizăm în cadrul proiectului „Moldova Pro-Europeană” vor veni în sprijinul a ceea doriți prin acest proiect important pentru viitorul țării dumneavoastră”, a precizat Prof.univ.dr.Sorin Bocancea. Mioara Anton„Basarabia își revendică europenitatea folosind argumentul identității, pentru a se pune la adăpost de potențiala agresiune a unei Rusii bântuite de securitate”, a declarat Cerc.șt.pr.dr. Mioara Anton.

            Mihail BaciuLa eveniment a fost prezent și Consulul General al României la Bălți, Prof.univ.dr. Mihail Baciu, care a transmis salutul din partea Consulatului și a Guvernului României. „Sunteți la un moment de răscruce, așa cum și alte țări mai mici au fost înaintea dumneavoastră. România a fost și va fi în continuare alături de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană”.

Doru TompeaProf.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași, a mărturisit că „parcursul Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu va fi deloc unul simplu și a salutat prezența, în număr mare, a tinerilor la conferrință.

Conferința a beneficiat de șase prelegeri susține de specialiști din Republica Moldova și din centrele universitare din România. 

Lect.univ. dr. Alexandru Murad Mironov, de la Facultatea de Istorie a Universității din București, le-a vorbit tiAlexandru Mironovnerilor despre imaginarul colectiv în cadrul temei „Considerații istorice privind Europa ca punct de referință la frontiera de Est”. „Pentru cei mai mulți Europa reprezintă modernizare. Europa și-a depășit de mult conotația geografică, desemnând astăzi comportamentul societății contemporane ce își caută drumul de dezvoltare. Valoarea semantică generalizată a acestui concept este ideea de progres, cofundat adesea în mintea celor mai mulți cu dorința unei vieți mai bune”.

Octavian TicuCercetătorul științific Octavian Țîcu, de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, a atras atenția studenților prin prelegerea „Republica Moldova între politica de vecinătate UE și vecinătatea apropiată a Federației Ruse”. „Nu ne aflăm într-o situație deloc ușoară. După 1989 – 1991 am văzut valuri de extinderi europene care au dus frontierele Uniunii Europene aproape de granițele țării noastre. A trăi în Republica Moldova este o chestiune de bun simț al umorului.  În școli predăm de 23 de ani liumba română, dar la recensământ ne declarăm moldoveni, avem două biserici ortodoxe care se bat cap în cap, avem două sărbători de Crăciun,. Uniunea Europeană este interesată de ideea de naționalism. Ar trebui să ne întrebăm cine suntem în esență și cărei civilizații ne adresăm?”.

Igor CasuDr. Igor Cașu, Director al Centrului pentru Studierea Totalitarismului, din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republica Moldova, a făcut un apel la politica europeană a memoriei, în cadrul temei „Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova. „Politica europeană a memoriei se axa până la căderea regimurilor comuniste pe revenirea la democrație. După căderea Zidului Berlinului se impune o a do
ua componentă esen
țială, pornind de la colapsul pe cale pașnică a regimurilor comuniste.  În comparației cu nazismul, regiunile din  Europa de Est și Centrală au intrat într-o fază de tranziție permanentă spre democratizare, spre economie de piață. Momentul cheie pentru coagularea unei politici europene a memoriei constă în declarația legislativului UE din 2009, care a declarat 23 august ziua victimelor stalinismului. Politica europeană a memoriei de care se poate inspira și politica memoriei în Republica Moldova este: da – amnistiei și nu – amneziei!”.

Sergiu MiscoiuConf. univ.dr. Sergiu Mișcoiu, de la Facultatea de de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a mărturisit că ne aflăm într-un moment sensibil, având în vedere cele două scrutinuri electorale din Republica Moldova și România și a susținut o prelegere în care a analizat discursurile tuturor președinților din Republica Moldova din punctul de vedere al identițății naționale. „Mircea Snegur avea un discurs bazat pe reconstrucție, discutăm de stabilitate, de independență, ideea de luare în posesie, cum că moldovenii își vor lua țara înapoi de la cei care au furat-o. Petru Lucinschi e caracterizat de un discurs care face referire la perioada de reparație dublă, față de perioada regimului comunist, dar și de perioada de reconstrucție a lui Snegur. În schimb, cele două mandate ale lui Voronin sunt diferite ca discursuri. Primul face referire la modernism ca doctrină de stat, în timp ce al doilea punea accent pe apropierea față de UE și îndepărtarea de URSS. Mandatul lui Mihai Ghimpu din 2009 este marcat de o opoziție diferită față de mandatele lui Voronin, cu o deschidere către o zonă de conflict cu minoritățile din Republica Moldova. Perioada lui Marian Lupu este caracterizată de o întoarcere la o zonă multiculturală, iar cea a lui Iurie Leancă are un discurs tehnocrat, legat de bilanț, prospecte și elemente tehnocrate ale UE”.

Simion GhiorghiuCercetătorul științific Simion Ghiorghiu, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, a prezentat politica post-decembristă a României și a Republicii Moldova. „Devenit stat independent după implozia URSS, Republica Moldova are posibilitatea să urmezde modelul Țărilor Baltice care au păstrăt amintirea statalității lor din perioada interbelică și au devenit membre ale UE și NATO. România poate avea un rol important în parcurgerea acestui trase”.

Vitalie CiobanuVitalie Ciobanu, scriitor și redactor-șef al revistei Contrafort, a prezentat implicarea intelectualității în procesul de europenizare a Moldovei. „Abia în anii 88-91 intelectualii din Basarabia au pus problema identității românești. În acele vremuri eram singurii care puteam redacta o declarație. Suntem în fața celei mai mari provocări și pentru intelectuali și pentru clasa politică, pentru că trebuie să punem umărul la europenizare, trebuie să dăm conținut unui concept mult prea tehnicizat”.

 MG 0439 resizeÎn cadrul evenimentul a avut loc și lansarea celui mai recent număr al Revistei Polis, coordonată de Facultatea de Științe Politice și Administrative a UPA din Iași,  numărul 5, care are ca temă centrală „Individul și societatea în România comunistă”, dar și un dosar despre Basarabia. Prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președintele Senatului Universitar de la UPA, a adresat invitația cadrelor didactice de la Universitatea de Stat din Chișinău de a forma o subredacție a revistei Polis.

Daniel SandruÎn ceea ce privește tema conferinței, acesta a precizat că „pentru Republica Moldova, Europa înseamnă acasă, iar aceasta este pregătită să le spună moldovenilor „bine ați venit acasă!”

IMG 0004 resize

„Istoria Războiului Rece” și povești ale foștilor deținuților politici

IMG 0004 resizeDe ziua marii revoluții bolșevice, 7 noiembrie, Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași (UPA) a organizat, în cadrul proiectului „După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est”, trei evenimente memorialistice de marcă. Inaugurarea unei biblioteci de memorialistică, vernisajul expoziției „Istoria Războiului Rece” a Fundației Academia Română  și mărturii ale unor foști deținuți politici au reprezentat o adevărată lecție de istorie pentru tinerii prezenți în Sala Senat.

 

 MG 0117 resizeAm gândit ca fiecare eveniment organizat în cadrul proiectului anual „După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est” să aibă loc într-o zi cu semnificație, așa cum este și cea de astăzi, 7 noiembrie 2014, de ziua marii revoluții bolșevice. Asistăm astăzi la un triplu eveniment,
o cronologie în
șiruită pe foaierele de la etajele cinci și șase a celor 45 de ani de Război Rece, completată cu inaugurarea unei biblioteci de memorialistică și cu mărturiile unor oameni care au fost deținuți politici ai regimului comunist. Cred că pentru cei mai tineri este un exercițiu mult mai util  să vezi și imagini despre războiul Rece decât să le afli direct dintr-un manual de istorie”, a mărturisit Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, coordonatorul proiectului. 

 MG 0061 resize  MG 0062 resize  

45 de ani de istorie a Războiului Rece, înșiruiți pe foaierele UPA 

 MG 0093 resizeCel de-al 23 eveniment din cadrul proiectului „După 25 de ani. Comunismul din  Europa de Est” a adus, în colaborare cu Fundația Academia Civică,  pentru studenții de la UPA și publicul larg imagini semnificative pentru Războiul Rece. „Este vorba de cadrul mondial al dezvoltării pe durata a 45 de ani, din 1945 și pănâ în 1989, a  Războiului Rece. E foarte important să vedem această expoziție acum, când în întreaga lume avem parte de zone reci și zone calde.  Acum, prin evenimentele din Ucraina și Orientul Mijlociu începe să se refacă Războiul Rece, un război care să făcut peste frontiere, prin propagandă și amenințări”, a mărturisit Romulus Rusan, Președintele Fundației Academia Civică.

 MG 0070 resize IMG 0023 resize

Studenții de la Facultatea de Științe Politice și Administrative au propria bibliotecă de istorie comunistă

 MG 0114 resizeTot astăzi a fost inaugurată, în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative, biblioteca memorialistă, cu volume prestigioase și autori de renume despre regimul comunist din România, din partea unor edituri importante din țară, precum Polirom, Fundația Academia Civică, Intitutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Editura Fundației N. Titulescu. Biblioteca va fi completată cu o donație din partea Editurii Institutului European.

„Această inițiativă, de a înființa o astfel de bibliotecă memorialistică, are legătură directă cu întregul proiect „După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est”. Ne-am gândit că este firesc ca studenții și profesorii să aibă un fond de documentare propriu. Am scris tuturor editurilor cu rugămintea de a ne dona cărți tematice. Mulțumim editurilor care  până în prezent ne-au răspuns și au transmis volume și le mulțumim anticipat și celor care o vor face de acum înainte. Am adunat aproximativ 120 de volume, enciclopedii, dicționare sau cărți de interviuri”, a precizat Lect.univ.dr. Constantin Ilaș.

 MG 0176 resize4 foști deținuți politici. 4 mărturii șocante.

În ultima parte a evenimentului tinerii au avut parte, în cadrul mesei rotunde „Exil în propria țară”,  de mărturii șocante ale unor foști deținuți politici.

 MG 0183 resizeGelu Simionescu era elev la Liceul Internat din Iași și avea doar 14 ani în momentul în care a fost arestat de către Securitate. „Fiind un elev foarte bun, am intrat în concurență cu fiul șefului de la Securitate din Iași. A fost o primăvară frumoasă în 1952 și am ieșit în Copou să jucăm fotbal. Prin întâmplare pe teren trecea un cablu al armatei pe care l-am dat la o parte, iar a doua zi am fost arestați pentru că am tăiat cabluri militare. La ora unu ne-au trezit cu Securitatea în casă și mi-au spus „Banditul astă să se îmbrace”.

 MG 0147 resizeDumitru Bazon și-a amintit cu greu momentul în care a fost ridicat de către Securitate. „Pentru mine e foarte greu să îmi amintesc de acea perioadă. Eram inginer la Gostatul din Dagâța, iar la mine în sat era o nuntă la care am mers. În jurul orei 12 noaptea, când era momentul cu închinatul, eram împreună cu mai mulți prieteni, printre care și profesorul Movilă,tatăl deputatului Petru Movilă, cu care am discutat ce dedicații să facem, iar eu le-am spus că voi cere să se cânte „Deșteaptă-te române”. Aveam salariu mari ca inginer, vreo 500 de lei așa că le-am dat toți banii muzicanților pentru a cânta ceea ce le-am cerut. După ce a cântat imnul a început o busculadă. M-a adus acasă, iar a doua au venit la poartă vreo patru persoane, care îmi spuneau să nu ies afară că mă împușcă”.

 MG 0153 resizeÎn cazul lui Țuțu Spiru motivul arestării l-a reprezentat o discuție cu prietenii despre viitorul țării. „Eram student la Iași, la Agronomie, iar în grupa mea o față, din Râmnicu Sărat, care s-a atașat foarte mult de mine. O curtau foarte mulți colegi, însă unul dintre ei mult mai intens și avea impresia că nu o poate cuceri din cauza mea. Într-o dimineață, la ora 5.30, Securitatea a venit, m-au percheziționat și m-au găsit doar cu o singură carte „Tehnica și depistarea infractorului”. Mi-au spus să merg cu ei. Securitatea era pe Sărărie. Acolo mi-au spus să îmi dau cureaua jos, șireturile de la pantofi, pantalonii. Mi-au pus și o pereche de ochelari la ochi pentru a nu vedea pe unde merg”.

 MG 0171 resizeDumitru Vacariu a fost însă deținut politic pentru că a scris o poezie patriotică. „Eram student la Facultatea de Filosofie și Istorie din Iași și am primit sarcina de a organiza sărbătorirea a 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. Asta se întâmpla în 1956. La o oră de curs am scris poezia, închinată lui Ștefan cel Mare și în care deplângeam situația Moldovei. Această poezie a fost citită de unii dintre colegii mei și care i-au dar un alt titlu „Chemarea” în loc de „Moldova însângerată”. A avut loc sărbătorirea la Iași și la Putna și după un an, eu uitasem de poezie am fost arestați toți pentru că am organizat acea manifestare. Era o crimă să organizezi o sărbătorire a unui domnitor când îi aveai pe Lenin, Karl Max sau Stalin. Am fost condamnați la 10, 9 și 7 ani de temniță. Noi trebuia să fim condamnați la moarte, dar nu au putut face acest lucru”.

 MG 0128 resizeLa eveniment a participat și Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași, care a declarat că „e bine că actuala generație, tinerii, sunt conectați, prin intermediul acestui proiect, la astfel de evenimente”.