Dezbatere despre Școala Gustiană și migrația studenților în perioada înterbelică

Universitatea „Petre Andrei” din Iași și Centrul Cultural Interetnic Transilvania, în parteneriat cu Librăria Cărturești, au organizat o dezbatere inedită la Iași, cu tema „Istorii alternative ale universității interbelice”. În cadrul evenimentului au fost lansate două volume recent apărute la Editura Şcoala Ardeleană – Eikon, respectiv ALMA MATER ÎN DERIVĂ. Aspecte alternative ale vieţii universitare interbelice, coordonată de Irina Nastasă-Matei și Zoltán Rostás, EDUCAŢIE, POLITICĂ ŞI PROPAGANDĂ: Studenţi români în Germania nazistă, de Irina Nastasă-Matei. De asemenea, a fost lansat și volumul editat la Editura Enciclopedică ARHIPELAGUL GUSTIAN:  Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București, de Sanda Golopenția și numărul special consacrat școlii gustiene de Revista Transilvania, coordonată de Zoltán Rostás și Ionuț Butoi.

Prezent la Iași, Prof.univ.dr. Zoltán Rostás a precizat că toate cărțile lansate pot fi „înghesuite” în tendințele „cooperativei Gusti”. „Noi, de la bun început, am făcut niște cercetări de istorie socială a Școlii Gustiene, am studiat contextul în care aceste idei s-au născut și ce influențe și relații au avut. Această carte, Alma Mater în derivă, intră în interesul nostru de a vedea cum a funcționat școala în cadrul universității și cum era această universitate. Am scris aici, „în derivă”. Mai mult decât atât, această universitate era extrem de săracă. Școala Gusti putea să se dezvolte și într-o structură extrauniversitară, după modele germane, franceze, dar nu în cadrul universității. Pe noi ne interesează această universitate ca structură socială mult mai mare decât universitatea în sine”.

Irina Nastasă-Matei autoarea volumului „Educație, politică și propagandă: Studenții români din Germania Nazistă”  și coordonator, alături de Prof. Zoltan Rostaș a cărții „Alma Mater în derivă. Aspecte alternative ale vieții interbelice” a precizat că cele două cărți au foarte multe lucruri în comun. „Dacă ar fi fost un studiu de 20 de pagini această lucrare s-ar fi incadrat foarte bine în volumul coordonat cu domnul Zoltán Rostá, pentru că abordează două perspective speciale în ceea ce privește situația universitară. Ceea ce am încercat să facem este să ocolim studiile critice privind istoria universitară  care sunt de obicei demarate cu ocazia unei aniversări. Mai exact să nu producem o istorie seacă , în care vorbim despre legi, despre ce și cum s-a înființat, ce s-a predat și alte lucruri asemănătoare. Cercetările încearcă să meargă mai departe. Am încercat să trecem de acest aspecte formale”.

Istoricul Florea Incioaia a făcut referire la volumul „Educație, politică și propagandă: Studenții români din Germania nazistă” afirmând că în mod straniu aceasta este prima lucrare care tratează tema studiilor în străinătate. „Istoriografia problemei este relativ lungă, având cel puțin 120 de ani. Ceea ce e specific acestei preocupări este caracterul autoreferențial al preocupării, pentru că tema a apărut în momentul în care fiecare a încercat să-și problematizeze, să înțeleagă ce s-a întâmplat și ce este această experiență în sine. Avem câteva figuri importante care s-au ocupat de acest domeniu, pe lângă Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga a scris destul de mult despre migrația studenților în Franța. Cartea este la bază o lucrare de doctorat, cu caracter didactic, mai expozitivă prin natura ei”.

Prof.univ.dr. Mihai Dinu Gheorghiu a caracterizat cartea scrisă de Irina Năstasă-Matei drept una foarte interesantă care a avut parte de o cercetătoare pe măsură. „M-a interesat în mod deosebit acestă carte pentru că am avut prilejul în mai multe rânduri ca eu însumi să fac cercetări, în Germania, asupra studenților străini și cursanților de la Școlile de Carte, de la fostul partid comunist german. Dar, amintirile mele merg până la începutul anilor 90, când am lucrat pentru un sociolog franco-maghiar, Victor Corradi și care este unul din autorii de referință pe tema aceasta, a studenților străini în Europa și a migrației universitare. O temă pe care a preluat-o de la tatăl Irinei, Lucian. Este o temă generoasă care interesează formarea elitelor din diverse țări”.

Prof.univ.dr. Doru Tompea, moderatorul dezbaterii, a subliniat importanța dezbaterii organizate, având în vedere că aparițiile editoriale sunt sensibil convergente și cu preocupările unor studii și cercetări din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași, cum ar fi universitățile și mobilitatea studenților, mediul academic și propaganda și îndeosebi rolul școlii de sociologie gustiene în dezvoltarea sociologiei românești”.

În final, Prof.univ.dr. Doru Tompea a remarcat preocuparea doamnei Profesor Sanda Golopenția de a edita contribuțiile la volumul cinci al Enciclopediei României, care a apărut cu primele patru volume în pereioada 1938-1943 sub coordonarea științifică a lui Dimitrie Gusti.