Mihai Eminescu și Ion Caramitru au pășit astăzi de mână în Aula Magna a Universității “Petre Andrei” din Iași. Drumul le-a fost deschis de acordurile lui Bach și Enescu, însuflețite de clarinetul maestrului Aurelian Octav Popa.
“Să ne închipuim că Cezar, Iulius Cezar ar fi trăit într-o lume îndepărtată de noi a cărei raze ne ajung abia după 1.000 de ani”, și-a invitat actorul Ion Caramitru publicul la o călătorie în lumea eminesciană. O lume cu iubiri, cu întrebări chinuitoare, cu deșertăciuni, dezamăgiri, doruri și regrete. “În fapt, lumea este visul sufletului nostru”, scria poetul. Actorul și-a făcut spectatorii să trăiască pentru o oră acel vis. Visul s-a încheiat cu o poveste despre Sfântul Petru care l-a rugat pe Dumnezeu să facă o minune pentru famila acelor oameni care-i primiseră în casa lor pe vremea când colindau lumea ca doi bătrânei. “Fă-i să-și poată vedea măcar o dată sufletul așa cum vedem noi plopul de colo, spuse Sfântul Petru. Nu după multă vreme în neamul acela s-a născut Mihai Eminescu”. Așa și-a încheiat Ion Cramitru spectacolul său de astăzi, intitulat “Trecut-au anii”. Dacă vreți să vă aduceți aminte mâine cum au trecut cei 121 de ani de când Eminescu ne-a lăsat ca testament “visul sufletului” său, sunteți invitați să admirați la UPA din Iasi, expoziția dedicata poetului și care cuprinde piese rare din arhiva anticarului Dumitru Grumăzescu.
