Găsirea de soluții concrete care să aibă ca efect combaterea sărăciei și a excluziunii sociale. Cu acest deziderat a început astăzi, la Universitatea “Petre Andrei” din Iași, workshop-ul cu tema „Incluziunea Socială şi Combaterea Sărăciei în Regiunea Nord-Est a României”, organizat de Asistenţa Tehnică a Comisiei Europene şi Instrumentul de Schimb de Informaţii (TAIEX), în cadrul Programului Regional de Formare pentru România (RTP).
Seminarul se adreseaza în principal reprezentanților sectorului public, cărora le revine sarcina de a implementa aceste solutii, dar și ONG-urile și celorlalți reprezentanti ai societății civile. “Am în fața mea, în această sală, din postura de reprezentanți ai unor instituții importante, foști studenți ai Universității “Petre Andrei”, iar acest lucru pentru mine este foarte important pentru că dovedește că maniera în care noi am abordat actul didactic la această universitate e una foarte serioasă și apreciată de angajatori și nu multe instituții de învățământ se pot lăuda cu acest lucru ”, a declarat Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași, în deschiderea evenimentului de astăzi. Organizatorii au explicat necesitatea unor astfel de workshop-uri, cum sunt cele organizate de TAIEX , și din perspectiva absorbirii fondurilor comunitare pentru rezolvarea acestor probleme sociale de actualitate. “Vorbim despre cea mai săracă regiune a României și a Uniunii Europene, regiunea de Nord Est. Aceste proiecte comunitare sunt foarte importante pentru noi. Părerea mea este că românii sunt suficient de bine pregătiți încât să le conceapă, dar consider că nu sunt la fel de bine pregătiți să le implementeze”, a declarat Conf.univ.dr. Anca Tompea, Decanul Facultății de Asistență Socială și Sociologie. Seminarul, care se desfășoară în aceste zile la Universitatea “Petre Andrei” din Iasi, este printre ultimele organizate de TAIEX în România, pentru că fondurile pentru țara noastră, pe acest segment au fost deja epuizate. “TAIEX a început formarea experților, printre care mă număr și eu, în ’96. În România prioritare au fost alte domenii, astfel că pe politici sociale formarea a început abia anul trecut, iar fondurile s-au epuizat foarte repede”, a explicat Mădălina Babiac, expert RTP.
Politicile adoptate de Franța și Marea Britanie pentru combaterea fenomenului de sărăcie
După deschiderea oficială, seria prelegerilor în plen a fost inițiată de Dr Andrey Tretyak, Project Director, ADECRI (body mandated to represent French Social Protection institutions) din Franța. Acesta a făcut o scurtă prezentare a ceea ce își propune Uniunea Europeană prin desemnarea anului 2010 ca an de lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Expertul a prezentat apoi și câteva dintre politicile adoptate de Franța în acest domeniu, rezultatele obținute precum și problemele cu care s-a confruntat statul. “Scopul sprijinului din asistența socială nu este să întrețină individul toata viața, pentru că dacă se întâmplă așa înseamna că incluziunea socială nu funcționează foarte bine ”, a opinat Dr Andrey Tretyak. Conf. univ.dr. Sorin Bocancea a prezentat în cadrul workshop-ului ce presupun politicile europene în domeniul combaterii sărăciei și necesitatea lor pentru statele membre. “Avem în UE popoare cu un cult al muncii și altele cu un cult al asistenței sociale, cum este și cazul nostru. De aceea e important să vedem cum anume putem avea o politică europeană comună”, a explicat Președintele UPA din Iași. Despre bazele excluderii sociale, motivele pentru care luptăm împotriva sărăciei, dar și despre o perspectivă istorică a percepției “săracului” de-a lungul secolelor, a vorbit participanților Cancelarul UPA din Iași, Conf.univ.dr. Tudor Pitulac. “Trăim într-o societate în care negăm natura umană și invităm decidenții să fie tentați de excluziunea unora dintre indivizi ”, a spus acesta.
O prelegere care a animat publicul a fost și cea a Decanului Facultății de Drept, Prof. univ.dr. Cristian Bocancea, care a clarificat foarte bine punctele slabe ale societății românești. “Dificultatea noastră este că nu reușim să ne definim strategic prioritățile pentru ziua de mâine ”, a spus acesta.
A urmat apoi prelegerea susținută de Lector dr. Alina Hurubean despre incluziunea socială din perspectiva abordării integratoare a egalității de gen. “În România egalitatea de gen este mai mult la nivelul formalismului, iar principala direcție de acțiune pentru a rezolva această problemă cred că este educația”, a spus aceasta. Alan Milson, Learning Manager Lifelong learning, Education Department, North Ayrshire Council, UK , a abordat un subiect foarte interesant în cadrul prelegerii sale și anume importanța echilibrului dintre munca și viața de familie. “Angajatorii trebuie să recunoască faptul că acest echilibru între munca și viața de familie este benefic de ambele părți. Se oferă astfel oportunități de lucru pentru oameni, ceea ce automat reduce numărul șomerilor și înlătură sărăcia”, a spus expertul scoțian. Participanții au putut asculta și “o pledoarie pentru a vedea cum anume evolueaza relația dintre autorități și sectorul ONG și care este viitorul acestei relații”, după cum a rezumat Lector.dr. Roxana Ateșoae, prezentarea sa. De asemenea au fost trecute în revistă oportunitățile de finanțare europeană pe care România le poate accesa. În finalul primei zilei, au fost punctate câteva aspecte legate de relația dintre comunitate și modelele de cultură socială. “La noi se manifestă o cultură de dependență de tip paternalist, asistențial, care deresponsabilizează cetățenii. Eu cred că indivizii sunt responsabili de bunăstarea lor și nu statul”, a opinat Conf. univ.dr. Daniel Șandru în prelegerea sa. Cea de-a doua zi a seminarului va fi dedicată workshop-urilor tematice.