Lect. univ. dr. Georgeta Condur, Prorector comunicare, programe comunitare și cooperare academică al Universității ”Petre Andrei” din Iași, a participat, pe 23 mai 2022, la webinarul ”Views from Ukraine: Russia’s Weaponization of Disinformation”, la invitația Ambasadelor Ucrainei și SUA (la Kiev, Paris şi Bucureşti).

Panelul a fost moderat de Jessica Banuls, de la Ambasada SUA la Paris, experții care au prezentat puncte de vedere pe tema schemelor de dezinformare ale Rusiei fiind Peter Pomerantsev, Senior Fellow la Institute for Global Affairs de la London School of Economics and Political Science, jurnalist, autor și producător TV, și Oksana Moroz, cercetător pe tema propagandei lui Putin și expert în igiena informării.

Partea a doua a webinarului a constat într-o sesiune de discuții în două ”private breakout rooms”, în grupuri mai mici de participanți, separate de panelul principal. Lect. dr. Georgeta Condur a participat în camera de dezbateri cu Peter Pomerantsev. Una dintre ideile prezentate de acesta a fost că nu ar trebui să-i privim pe cei care se lasă convinși de propaganda rusească doar ca pe niște victime pasive ale acesteia, întrucât, spre deosebire de perioada Războiului Rece, în prezent informațiile circulă ușor în ambele sensuri, existând posibilități tehnice de străpungere a eventualelor blocaje oficiale. Propaganda este eficace doar atunci când răspunde nevoilor emoționale preexistente ale subiecților și de aceea nu trebuie să ne păcălim, crezând că aceștia pur și simplu nu au acces la alte informații. În fapt, în cele mai multe cazuri ”victimele dezinformării” sunt persoane care caută în mod activ acele informații care să le convină, fiindcă le reduc anxietatea sau frustrările deja prezente. Paradoxal, pentru aceste persoane propaganda joacă rolul unei terapii.

Din acest motiv, domnul Pomerantsev consideră că linia de propagandă propusă de Moscova legată de așa-zisa „denazificare” a avut mai puțin succes real la publicul larg din Rusia (și a constatat că mulți ruși de rând chiar au dificultăți în a pronunța cuvântul „denazificare”), mesajul care a prins mult mai bine fiind cel legat de o presupusă atitudine ostilă a lumii occidentale dintotdeauna, care ar fi cauza tuturor problemelor, o idee cu care publicul rus a fost alimentat de decenii și chiar secole. Acest mecanism psihologic de căutare activă și selectare doar a informațiilor care să le confirme subiecților opiniile anterioare și să le reducă starea de frustrare face ca procesul de contracarare a dezinformării să fie atât de dificil pe termen scurt.