Universitatea „Petre Andrei” din Iași a organizat, pe 28 martie 2025, dezbaterea „Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024”, prilejuită de lansarea numărului 47 al Revistei POLIS, ce abordează aceeași temă. Organizatorii și-au propus să analizeze rolul elitelor politice în definirea parcursului României, de la tranziția post-decembristă până în prezent, să ofere perspective asupra dinamicii politice actuale și viitoare, și să realizeze o analiză a alegerilor organizate în luna decembrie a anului trecut.

La eveniment au participat autori ai articolelor din cel mai recent număr al revistei, politologi, sociologi, reprezentanți ai partidelor politice și studenți.

În deschiderea dezbaterii Prof. univ. dr. Anton CARPINSCHI a catalogat acest număr al revistei POLIS drept „unul greu și consistent care poartă marca acribiei și seriozității profesionale a profesorului Ciprian Iftimoaei. POLIS-ul nu se dezminte, iar acest număr cuprinde nume importante ale politologiei românești din București, Cluj, Timișoara. Aș spune că Revista POLIS este o revistă de științe politice de rezonanță, cel puțin națională. Ceea ce vreau să mai spun este că acest volum și propriul meu text m-au trimis la niște gânduri pe care vreau să vi le împârtășesc. Acest joc al elitelor politice la roata istoriei și aventura alegerilor din România, din anul 2024, îmi declanșează un val de întrebări care mai de care mai deconcertante: cum germinează sămânța naționalismului demagogico-populist sub straturile adânci ale ignoranței, indolenței și corupției unei clase politice nărăvită în rele și a unei populații slab educate? De ce trebuia să apară un personaj precum Călin Georgescu în țara unei revoluții anticomuniste avortate? De ce mulți dintre noi suntem atât de lipsiți de încredere în noi și între noi? De ce a prins atât de bine mitul mioritic al fatalismului pe plaiurile Carpato-Danubiano-Pontic? Cum poate contracara coaliția democrațiilor europene valurile provocărilor și amenințărilor dictaturilor și autoritarismelor venite din direcții opuse?

În intervenția sa, profesorul Gabriel MURSA a răspuns, la fel ca-n articolul semnat în revistă, la întrebarea „Ce înseamnă să fii naționalist-suveranist astăzi?” „Mă aflu la a treia colaborare cu Revista POLIS, la invitația domnului Profesor Sorin Bocancea. Am scris despre COVID, ca un economist. Am scris despre războiul din Ucraina, tot ca un economist. Acum am scris un articol care vrea să fie o combinație între economie și una dintre ideiile mele care e legată de știința politică. Ideea acestui articol pornește de la teza că această gândire naționalistă a existat în România și a influențat viața politică și socială. Elitele politice ale României sunt așa cum sunt ele astăzi. Trebuie să fim realiști și să ne raportăm la ceea ce poate să ofere România la acest moment din punctul de vedere al elitelor politice. Ceea ce astăzi numim „suveranism” este o etichetă politică nouă pentru o mișcare destul de veche, care a existat inclusiv în perioada comunismului. De aceea, multe dintre ideile acestei mișcări intitulate suveranistă erau practicate și în regimul comunist”.

Sociologul Costel Marian DALBAN a avut o intervenție pe tema dinamicii formării politice și a omului politic. „Indiferent dacă vorbim despre o filosofie politică sau despre zona de economie politică, un geografism politic, indiferent de determinații pe care i le arondăm politicului, eu mă întorc la omul politic. Când vrei să studiezi despre această fenomenologie a politicului, trebuie să studiezi individul. Asta am și făcut de ceva vreme, dar mai concret, printr-o analiză pe care o realizez în teza de doctorat despre cum ajungi om politic în România. Aceasta a fost și întrebarea la care, cu pasiune și cu o îndrăzneală, a unui tânăr doctorand, care încearcă într-o nebuloasă a cercetării să descopere lumea, mi-am dat seama că trăiesc o tantalizare, adică într-o situație în care îmi dau seama că niciodat nu voi ajunge la cunoașterea totală a unui fapt social”.

Statisticianul Vicențiu Robert GABOR a prezentat tematica dezbaterii dintr-o perspectivă a geografiei electorale în înțelegerea fenomenelor politice. „În general, geografia electorală este un domeniu interdisciplinar care încearcă să facă o conexiune între rezultatele votului și spațiu. De-a lungul timpului, s-au observant o serie de tipologii. În mediul urban electoratul este mai liberal, comparativ cu cel rural care are tendința de a fi mai conservator. În urma alegerilor, din decembrie 2024, erau o serie de idei conform cărora tinerii nu prea participă la procesul electoral. Dar trebuie să înțelegem și ce se află în spatele acelor date. Dacă ne uităm la piramida vârstelor pentru țara noastră, observăm că populația cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de anieste cea mai numeroasă. Din acest motiv, în toate sondajele această categorie a populației apare într-un procent mai mare”.

Evenimentul a fost moderat de Ciprian IFTIMOAEI care a și coordonat numărul 47 al Revistei POLIS. „În urmă cu 30 de ani, numărul patru al Revistei POLIS, din 1995, era dedicat elitelor politice, cu un editorial semnat de sociologul Călin Anastasiu, care vorbea despre revenirea acestui concept în actualitate. Și în acel număr au semnat articole sociologi, politologi, istorici. Ieri, profesorul Laurențiu Ștefan, care a semnat atunci un articol și a fost unul din primii politologi care s-a ocupat de problematica elitelor parlamentare și guvernamentale, mi-a trimis un mesaj de felicitare pentru acest număr al Revistei POLIS. Iată că, la trei decenii distanță, am reunit o serie studii și articole pe această temă, în conexiune cu alegerile din 2024. De ce? Pentru că într-o democrație elitele sunt produsul acestor alegeri”.

La eveniment a fost prezent și Sorin BOCANCEA, directorul Revistei de Științe Politice POLIS care l-a felicitat pe Ciprian Iftimoaei pentru coordonarea primului număr din postura de membru al colectivului de redacție. De asemenea, au fost prezente la eveniment și Rectorul Teodora-Liliana Prelipcean, Prorectorul Georgeta Condur (membre ale redacției) și Lavinia Pruteanu, președinte al Senatului universitar.

Toți cei prezenți la evenimente au primit un exemplar din varianta tipărită a numărului 47 al Revistei Politice POLIS.