Universitatea „Petre Andrei” din Iași (UPA) a deschis pe 5 octombrie 2026 anul universitar 2026–2027, printr-o ceremonie desfășurată în Aula Magna a universității. Evenimentul a reunit reprezentanți ai diplomației, ai mediului academic și ai autorităților locale.

Deschiderea festivă a noului an universitar

Ceremonia a început tradițional, cu imnul Gaudeamus igitur. Rectorul UPA, Prof. univ. dr. Sorin Bocancea, a explicat de ce universitatea a ales să deschidă anul academic cu o temă dedicată Ucrainei: „Europenii au început să învețe despre Ucraina abia odată cu declanșarea războiului. De aceea cred că europenii, începând cu noi, trebuie să afle, pornind din mediul academic, ce este Ucraina și care sunt acele elemente ale istoriei ei care au fost denaturate și întoarse împotriva ei.”

Președintele Senatului UPA, Lect. univ. dr. Lavinia Maria Pruteanu, a vorbit despre responsabilitatea universității față de prezent și le-a transmis studenților un îndemn la gândire critică: „O universitate nu poate rămâne indiferentă la istoria care se petrece sub ochii ei. A cunoaște o țară înseamnă a-i înțelege cultura, memoria, identitatea, traumele, valorile și aspirațiile. Înseamnă, înainte de toate, a refuza simplificările. Întrebați, verificați, contraziceți argumentat, citiți și ceea ce vă incomodează. Nu confundați informația cu adevărul, popularitatea cu valoarea și succesul imediat cu reușita unei vieți. Vă doresc ca peste ani, când vă veți aminti de Universitatea „Petre Andrei” din Iași, să nu vă amintiți doar ce ați învățat aici, ci și cine ați devenit aici.”

Excelența Sa, Domnul Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei în România, nu a putut participa fizic la eveniment, pentru că a avut la București vizita unei delegații oficiale ucrainene. Dar, domnia sa a trimis un mesaj video în care apreciază demersurile academice al Universității „Petre Andrei” pentru cunoașterea realității ucraienen. De asemenea, Excelența sa a transmis un mesaj și prin domnul Boris Patraș, Secretar I al Ambasadei Ucrainei în România: „Pentru ucraineni, Iașul are o semnificație deosebită. Nu este doar un important centru cultural și universitar al României, ci și un oraș care, de-a lungul istoriei, a fost unul dintre spațiile de strânsă interacțiune între popoarele ucrainean și român. Războiul a demonstrat că lupta pentru Ucraina este și o luptă pentru adevăr, pentru memoria istorică și pentru dreptul fiecărui popor de a-și decide în mod liber viitorul.”

Din partea mediului universitar ieșean, Prof. univ. dr. Liviu Maha, Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a lansat un apel la colaborare între universitățile publice și cele private: „Competiția este bună în orice domeniu, inclusiv în învățământul superior și în cercetare. Dar, în același timp, trebuie să subliniem complementaritatea. Există foarte multe oportunități de colaborare prin care, împreună, putem construi lucruri mai bune, atât pentru instituțiile noastre, cât și pentru comunitate.”

Reprezentanții autorităților locale au subliniat rolul universităților în viața orașului. Prefectul Județului Iași, Constantin-Pelin Dolachi, a declarat: „Iașul are un privilegiu extraordinar: este un oraș în care universitățile dau ritmul comunității. Ideile dezvoltate în mediul universitar ajung mai repede în administrație, în economie, în cultură și în societate.”

Din partea Consiliului Județean Iași, Alex Calance a transmis mesajul președintelui Costel Alexe și s-a adresat bobocilor: „Începutul oricărui an universitar înseamnă noi oportunități, noi provocări și un drum nou. Mergeți pe acest drum până la capăt și veți reuși să deveniți specialiștii de mâine ai acestei țări. Vă mulțumim că ați ales Iașul!”

Inspectoratul Școlar Județean Iași a apreciat, prin mesajul Inspectorului școlar general transmis de Profesor Eliza Ilie, Inspector școlar pentru istorie și socio-umane, profilul universității: „Purtând cu mândrie numele lui Petre Andrei, filosof și sociolog român, instituția dumneavoastră s-a afirmat ca punct de referință în domeniul științelor socio-umane, juridice și economice. Este un veritabil laborator de idei, puternic ancorat în realitățile comunității noastre.”

Din partea Ligii Studenților, Daniel Afrăsinei i-a invitat pe noii studenți să se implice în proiectele de voluntariat ale organizației: „Avem nevoie de forțe proaspete și de idei noi. Avem nevoie de oameni care să se implice în societate. Știu că e mai comod să stai acasă, dar nu așa te dezvolți, iar facultatea este locul în care poți crește.”

AnteriorUrmatorul
123456789101112131415

UPA a aderat la Coaliția Globală de Studii Ucrainene

Un moment important al zilei a fost reprezentat de semnarea Memorandumului de aderare la Coaliția Globală de Studii Ucrainene, o rețea de peste 90 de universități din întreaga lume. UPA devine a patra universitate din România membră a coaliției, alături de Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Odată cu aderarea la această rețea academică, UPA a lansat Centrul de Studii Ucrainene, al cărui coordonator va fi Prof univ. dr. Sabin Drăgulin. Despre rolul centrului, Rectorul, Prof. univ. dr. Sorin Bocancea, a declarat: „Vom invita profesori din Ucraina să țină cursuri despre cultura și istoria ucraineană, iar o parte dintre profesorii noștri vor merge în Ucraina pentru a le vorbi studenților de acolo despre ce înseamnă buna vecinătate și ce înseamnă Uniunea Europeană.”

Un reprezentant al Coaliției a transmis online, de la Kiev, un mesaj de felicitare: „Sperăm sincer ca acest an să marcheze începutul multor inițiative semnificative, al unor conexiuni academice și al unei cooperări de durată între instituțiile noastre. Vă mulțumim pentru încredere, deschidere și sprijin.”

AnteriorUrmatorul

POLIS nr. 53: „Ucraina. Repere istorice, culturale și politice”

Numărul 53 al revistei POLIS a fost coordonat de Excelența Sa Ihor Prokopchuk, Prof. univ. dr. Sabin Drăgulin și Prof. univ. dr. Sorin Bocancea. Numărul reunește 20 de articole, studii și eseuri semnate de autori din România, Ucraina (Ujhorod, Cernăuți) și Georgia (Tbilisi). Prof. univ. dr. Sabin Drăgulin a explicat importanța proiectului și demersul de durată până când acest volum a văzut lumina tiparului: „În urmă cu nouă luni, am discutat cu domnul Boris Patraș și cu domnul Ambasador despre realizarea acestui număr. Ni s-a spus: „Bine, vrem să facem asta, dar problema noastră este că suntem mereu foarte ocupați.” De aici a început provocarea. Timp de nouă luni ne-am organizat și, pas cu pas, am rezolvat totul. A fost o muncă de echipă. Domnul Sorin Bocancea ne-a sprijinit extraordinar. Domnul ambasador ne-a oferit un sprijin extraordinar din partea diplomatică, iar domnul Boris Patraș din partea ambasadei. Atunci când despre o temă există mai multe puncte de vedere, venite din universuri culturale și din modele ideologice diferite, toate acestea îmbogățesc foarte mult universul cultural și politic al fiecăruia dintre noi. Pacea este fundamentală, dar, așa cum ne-a arătat istoria, orice pace trebuie să fie una justă.”

AnteriorUrmatorul
123456789101112131415161718

Liviu Antonesei, Doctor Honoris Causa al UPA

Senatul UPA i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa Prof. univ. dr. Liviu Antonesei, profesor emerit al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, poet, eseist și publicist. Prof. univ. dr. Daniel Șandru a rostit Laudatio: „A vorbi despre Liviu Antonesei înseamnă a vorbi despre aproape o jumătate de secol de viață intelectuală românească. Pentru el, educația este întotdeauna o problemă a culturii, iar cultura este inevitabil o problemă a cetății.”

Prof. univ. dr. Sorin Antohi, DHC al UPA și prieten al laureatului din anii revistei Opinia studențească, a evocat atmosfera „Grupului de la Iași” din anii comunismului: „Între noi a existat ceva: un fluid, un spirit comun, o serie de afinități elective. Au fost lucruri unice pentru noi și, aș spune, exemplare pentru alții.”

Prof. univ. dr. Liviu Antonesei a mulțumit Universității „Petre Andrei” din Iași pentru titlul de Doctor Honoris Causa. A amintit că aproape întreaga sa viață s-a desfășurat în jurul educației: ca elev și student, apoi ca cercetător și profesor. A mărturisit, cu umor, că vestea i-a creat două probleme. Prima a fost una pragmatică: ținuta, pentru că nu este „omul costumelor”. A doua a fost una existențială: ce l-a recomandat pentru această distincție. Le-a mulțumit vorbitorilor și publicului și a adăugat că, la peste 70 de ani, continuă să învețe, inclusiv despre inteligența artificială.

În discursul său, Liviu Antonesei a vorbit despre semnificația numelui Universității „Petre Andrei” din Iași: „Nu am deosebit niciodată universitățile după forma de proprietate, ci după calitate: dacă sunt bune sau proaste. Universitatea se numește „Petre Andrei”, iar Petre Andrei este sociologul român la care țin cel mai mult.”

Cu aceeași ocazie, Prof. univ. dr. Liviu Antonesei a primit și diploma de Cetățean de Onoare al Municipiului Iași. Reprezentantul Primăriei, domnul Moshe Groper, consilier al primarului Municipiului Iași pentru relația cu comunitățile entice, a subliniat că acest titlu „propune un exemplu de urmat, prin fapte, pentru generația tânără”.

AnteriorUrmatorul
1234567891011121314151617181920

Presa studențească ieșeană în comunism

Manifestările s-au încheiat cu lansarea volumului „Presa studențească ieșeană în comunism”, de Sorin Bocancea, apărut la Editura POLIS BOOKS. O cercetare în care autorul a analizat peste 3.700 de pagini de revistă și aproape 10.000 de contribuții semnate de circa 2.400 de autori. Cartea a fost prezentată de Lector univ. dr. Georgeta Condur și Prof. univ. dr. Sorin Antohi.

Georgeta Condur a evidențiat amploarea și provocările pe care o astfel de carte le implică. „Volumul este deosebit, în primul rând, din cauza cantității extraordinare de muncă și a provocării metodologice. Autorul a trebuit să facă la un moment dat anumite opțiuni. Ele sunt prezentate foarte clar în capitolul introductiv, dedicat metodologiei, așa că nu pot exista discuții despre motivul pentru care un text a fost încadrat într-un fel și altul în alt fel. Totul este explicat foarte bine. Pentru acest volum, profesorul Bocancea a parcurs personal peste 3.700 de pagini de revistă. Nici nu știm când a avut timp, având în vedere toată activitatea universitară și publică pe care a desfășurat-o în ultimii ani. A luat revistele pagină cu pagină și autor cu autor. A cules numele fiecărui autor și a contabilizat, pentru fiecare, ce a scris și ce procent din pagină ocupă textul. Unii au avut o singură contribuție, alții au colaborat constant. Toți au trebuit însă contabilizați într-o bază de date. Cine știe ce înseamnă să aduni, să faci bilanțul și să încadrezi texte ca ideologice sau neideologice, pe fracțiuni de pagină, pentru un număr imens de persoane, își dă seama câtă muncă se află în spatele acestui volum”.

În intervenția sa, de Prof. univ. dr. Sorin Antohi, el însuși unul dintre autorii acelei prese, a subliniat rolul celor care au protejat redacțiile: „Au existat, printre oficialitățile vremii, oameni care au avut, cel puțin în anumite momente, atitudini de înțelegere care au mers până la protecție. Acesta este un lucru foarte important. Sunt un supraviețuitor al fenomenului, iar atitudinea mea față de el este, desigur, una de supraviețuitor. Știu din interior foarte multe lucruri pe care puțini alții le-ar putea reconstitui, fie exegetic, fie analitic. Sunt lucruri care rămân dincolo de aceste două forme de abordare. Au resorturi prea complexe pentru a fi cuprinse, fie și printr-o monografie. Mai întâi, vreau să vă spun că această cercetare dă loc multor continuări. Nu s-a încheiat. Seria de cărți masive pe care profesorul Sorin Bocancea a oferit-o publicului poate continua. Antecedentele acestui volum anunțau deja o cercetare enormă, cu ambiții de totalitate. Acest lucru reiese și din dialogurile cu Doru Tompea, unul dintre supraviețuitorii fenomenului și unul dintre cei mai însemnați. El era interfața dintre fenomenul propriu-zis al presei studențești și autorități. Fără prezența lui acolo, îmi este greu să-mi imaginez anumite forme de libertate sau depășirea unor impasuri.”

Concluziile autorului contrazic o percepție larg răspândită: „Percepția era că a fost mai greu după desființarea oficială a cenzurii, în 1977. În realitate, presa a fost tot mai bună, iar conținutul s-a eliberat din ce în ce mai mult de balastul propagandistic”, a explicat Sorin Bocancea. „Cifrele nu pot exprima însă nici emulația, nici fricile, nici entuziasmul, nici disimularea acelor vremuri. Pentru asta există istoria orală.”

Autorul a explicat publicului și cum a pornit ideea acestui volum. „Să vă spun cum am ajuns aici. În 2014 am realizat un volum de interviuri cu mai mulți reprezentanți ai presei studențești ieșene. La lansare am avut o discuție cu Sorin Antohi și cu domnul Alexandru Călinescu. S-a spus atunci că cenzura din anii ’80 a fost cea mai dură, deși instituția cenzurii fusese desființată oficial în 1977. În realitate, cenzura a devenit mai insidioasă și s-a răspândit pe mai multe paliere. Am fost curios să verific dacă s-a întâmplat ceva măsurabil după 1977. Așa mi-a venit ideea unei analize, a unei măsurători. Apoi, după volumul realizat împreună cu Doru Tompea despre Iașul universitar, mi-am dat seama că acolo capitolul despre presa studențească era foarte mic. Am înțeles că e nevoie de un volum dedicat exclusiv presei studențești, pentru că era un fenomen în sine. Trebuia să fie un fel de anexă, o continuare, un volum al doilea. Nu mergea așa: era nevoie de un volum de sine stătător.”

Prin evenimentele de astăzi, Universitatea „Petre Andrei” din Iași a deschis noul an universitar sub semnul a trei valori care o definesc: deschiderea către dialogul internațional, recuperarea memoriei și asumarea responsabilității intelectuale. Aderarea la Coaliția Globală de Studii Ucrainene și înființarea Centrului de Studii Ucrainene inaugurează o nouă etapă de cooperare academică cu Ucraina. Numărul special al Revistei POLIS și volumul Presa studențească ieșeană în comunism confirmă tradiția universității în cercetarea din științele sociale și politice. Acordarea titlului de Doctor Honoris Causa Prof. univ. dr. Liviu Antonesei omagiază o personalitate care a apărat, de-a lungul a aproape cinci decenii, libertatea de expresie și autonomia culturii.

AnteriorUrmatorul
12345678910111213141516