Universitatea „Petre Andrei” din Iași și Facultatea de Psihologie, Științele Educației și Asistență Socială au organizat, pe 25 ianuarie 2025, prima ediției a Conferinței Naționale de Psihosomatică. Evenimentul a reunit specialiști în psihoterapie, neuroștințe, medici specialiști în cardiologie, endocrinologie și în nutriție, studenți și cadre didactice.

În deschiderea evenimentului, Conf. Univ. Dr. Teodora-Liliana Prelipcean, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași a salutat inițiativa facultății de a organiza un astfel de eveniment.

În cadrul conferinței au fost susținute prelegeri:

• Boala, mesajul corpului– Psihoterapeut principal MONICA MIHĂILĂ, Lector univ. dr. Universitatea „Petre Andrei” din Iași;
• „Cu inima la psiholog”– MĂDĂLINA BOSTAN, Medic specialist Cardiologie;
• ”Legătura dintre anxietate și disfuncțiile hormonale”– Medic specialist endocrinologie IOANA HRISTOV, Medic primar diabet nutriție, doctor în științe medicale;
• Manifestări neuropsihiatrice ale disfuncției tiroidiene– Medic primar endocrinolog EMILIA SOLOMON, doctor în științe medicale;
• „Impactul emoțiilor asupra alegerilor alimentare”– Nutriționist RAMONA IONESCU;

Lector univ. dr. psihoterapeut Monica Mihăilă a transmis, în deschiderea evenimentului că „neuroștiințele și în special neuropsihologia vin să aducă informații valoroase in domeniul psihosomaticii. Noutățile pe care aceste discipline ni le propun, obiectivează și dau argumentație științifică observațiilor acestor fenomene de trecere de la conflictul intrapsihic la manifestări corporale. Trauma și mărcile de traumă ne aduc aproape de suferința emoțională care este trimisă direct în corp pentru că  disocierea ca mecanism adaptativ rupe legătura minte-emoție-corp. Necesitatea unei abordări integrative minte-corp a traumei ne-a derminat să aducem împreună specialiști din diferite ramuri medicale, precum și psihologi. Doar o abordare real interdisciplinară poate să răspundă nevoilor pe care oamenii suferinzi le au, să fie priviți și tratați in integritatea ființei lor. Sper să deschidem calea unei colaborări pline de sens și evoluție”.

Dr. Mădălina Bostan, medic specialist cardiologie, a prezentat în cadrul conferinței tema „Cu inima la psiholog”, deosebit de relevantă pentru sănătatea holistică, și anume interconexiunea dintre sănătatea fizică și cea mentală, în special în contextul afecțiunilor cardiovasculare. Punctele esențiale care au fost incluse în prezentare: stresul și anxietatea pot avea un impact semnificativ asupra sănătății cardiovasculare, crescând riscul de boli de inimă. Medicul a prezentat modul în care emoțiile negative pot contribui la hipertensiune arterială, aritmii sau alte afecțiuni cardiace. Cercetările științifice demonstrează corelația dintre nivelul de stres cronic și riscul de boli cardiovasculare. A fost subliniată necesitatea consultării unui psiholog sau a unui specialist în sănătate mintală atunci când stresul devine copleșitor. Tema susținută a fost valoroasă nu doar pentru furnizarea de informații esențiale, ci și pentru creșterea conștientizării asupra importanței echilibrului dintre sănătatea mintală și cea fizică. Medicul a concluzionat că prevenția bolilor de inimă nu se limitează la aspectele fiziologice ci și la abordarea holistică, care este cheia unei vieți sănătoase.

Medicul Ioana Hristov a menționat faptul că disfuncționalitatea hormonală reprezintă o tulburare a sistemului endocrin care poate afecta producerea hormonilor, având în vedere că aceștia joacă un rol crucial în reglarea stării de bine a organismului. „Anxietatea poate afecta sistemul endocrin prin hormonii care contribuie la starea de alertă și de stres, respectiv adrenalina, noradrenalina și cortizolul, care pot avea un impact negativ asupra echilibrului hormonal, conducând la disfuncții în funcționarea glandelor endocrine. Disfuncționalitatea hormonală poate contribui la dezvoltarea sau întărind anxietatea prin mai multe moduri: tensiune arterială crescută, care poate declanșa sentimente de anxietate și stress; hormonii au un impact asupra reglării emoțiilor, de aceea, disfuncționalitatea lor poate duce la tulburări emoționale precum anxietate, iritabilitate; disfuncția hormonală poate afecta somnul și vigilența, ceea ce poate contribui la sentimente de epuizare și agitație. Abordarea integrativă a anxietății și disfuncționalității hormonale impune luarea în considerare a interconexiunilor dintre componentele biologice, psihologice și sociale ale stării de bine a organismului”.

Medicul primar endocrinolog, Emilia Solomon, a menționat că funcționarea sănătoasă a glandei tiroide este esențială pentru menținerea homeostaziei organismului, iar dezechilibrele hormonale asociate cu disfuncția tiroidiană pot avea efecte profunde asupra stării de bine psihologice și neurologice. „Glanda tiroidă influențează metabolismul celular și, prin urmare, are un impact direct asupra funcționării creierului. Hormonii tiroidieni, în special tiroxina (T4) și triiodotironina (T3), sunt vitali pentru dezvoltarea neuropsihologică și pentru funcțiile cognitive. Hipotiroidismul poate fi asociat cu depresie, dificultăți de concentrare și labilitate emoțională, în timp ce hipertiroidismul poate conduce la anxietate, iritabilitate și tulburări de somn”.

Nutriționistul Ramona Ionescu a precizat că mâncarea este adesea folosită ca un mecanism de coping în fața stresului, anxietății sau tristeții. Persoanele pot apela la alimente confortante (de obicei bogate în zahăr sau grăsimi) pentru a-și ameliora stările negative. „Acest comportament poate duce la un cerc vicios, unde consumul excesiv de calorii contribuie la o stare proastă de sănătate, ceea ce, la rândul său, intensifică emoțiile negative. Stresul, anxietatea sau depresia pot determina alegeri alimentare nesănătoase, cum ar fi consumul excesiv de alimente foarte procesate (junk food), care oferă satisfacție pe termen scurt, dar duc la efecte negative pe termen lung asupra sănătății. Persoanele fericite pot fi mai motivate să adopte o dietă echilibrată și să participe la activități fizice, ceea ce le sprijină sănătatea generală. Conștientizarea legăturilor dintre emoții și alegerile alimentare poate ajuta indivizii să facă alegeri mai conștiente.  Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau psihoterapia, poate contribui la reducerea mâncatului emoțional. Aceasta poate duce la alegeri alimentare mai sănătoase și la o relație mai echilibrată cu hrana. Terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta indivizii să–și modifice percepțiile și comportamentele legate de alimentație, învățând să facă față emoțiilor fără a se baza pe mâncare. Prin educație și intervenție, putem ajuta persoanele să dezvolte o relație mai sănătoasă cu hrana și să gestioneze emoțiile într-un mod constructiv”.

Prof. univ dr, Cristina Maria Stoica, coordonatorul evenimentului, a precizat că „psihosomatica este un domeniu care explorează interconexiunea dintre minte, emoție și corp, evidențiind modul în care stările emoționale și psihologice influențează sănătatea fizică. Conferința a avut un impact semnificativ asupra studenților, absolvenților Universității ”Petre Andrei” din Iași și specialiștilor din diferite domenii de activitate, prezenți la această conferință, oferindu-le cunoștințe esențiale despre relația complexă dintre aspectele psihologice și cele fiziologice.  Într-o lume în care stresul și anxietatea devin din ce în ce mai comune, este esențial să înțelegem cum să ne identificăm sursele de stres și efectele pe care acestea le pot avea asupra sănătății. Conferințele a dat posibilitatea interacțiunea cu specialiști în domeniul psihologiei, cardilologiei, endocrinologiei și nutriției, care au oferit informații valoroase specifice acestor domenii, participanții devind mai conștienți asupra importanței menținerii unei echilibre între sănătatea mentală și cea fizică”.