Despre cuvinte și putere, în dezbatere la UPA
Critici literari, politologi, scriitori și sociologi s-au întâlnit în Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași (UPA) pentru a dezbate pe tema „Cuvintele puterii. Literatură și ideologie în România comunistă”, eveniment organizat în cadrul celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere și sub egida proiectului „După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est”, coordonat de Prof.univ.dr. Sorin Bocancea.
Al 21-lea eveniment din cadrul proiectului inițiat de Facultatea de Științe Politice și Administrative a adus publicului și vestea unei noi apariții editoriale. „Această dezbatere face din Aula Magna a UPA anticamera pentru un nou volum care va apărea cu același nume pe care îl are manifestarea de astăzi. Ideea acestei cărți a venit de la toți cei trei coordonatori, Mioara Anton, Bogdan Crețu și subsemnatul și va reprezenta un demers interdisciplinar”, a explicat, în debutul întâlnirii, moderatorul evenimentului, Prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președintele Senatului Universității „Petre Andrei” din Iași.
Prof.univ.dr. Antonio Patraș, critic literar și Prodecan al Facultății de Litere a Universității „Al.I.Cuza” din Iași, a precizat că „această colaborare a mea cu Universitatea „Petre Andrei” din Iași și în mod deosebit cu prietenii mei Daniel Șandru și Sorin Bocancea durează de câțiva ani și, iată, se va concretiza și prin editarea unui volum la care voi contribui și eu. În ceea ce privește literatura pot spune că aceasta nu mai poate fi studiată astăzi ca obiect în sine și, din păcate, a ajuns să fie predată mecanic, prin folosirea de clișee”.
În ceea ce privește volumul ce urmează să fie lansat la anul, Prof.univ.dr. Daniel Șandru a adăugat că, din punctul lui de vedere, „interdisciplinaritatea poate fi și un risc, și un beneficiu. Mi-am dat seama că ar putea exista un risc din perspectiva unei confuzii conceptuale pentru că, spre exemplu, putem discuta despre conceptul de ideologie din mai multe unghiuri, printre care cel teoretico-politic, dar și cel epistemologic. Acest volum va fi împărțit pe trei secțiuni, iar fiecare coordonator va prelua câte una, respectiv cea istorică, secțiunea teoriei și criticii literare și aceea a științelor sociale și politice”.
Dr. Mioara Anton, cercetător științific principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române va coordona partea istorică a volumului, susținând, în acest sens, că „este foarte important contextul istoric și modul cum s-au construit relațiile dintre putere și scriitori”.
Și celălalt coordonator al viitorului volum, Conf.univ.dr. Bogdan Crețu, critic literar, cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași și director al Institutului de Filologie „Al. Philippide” al Academiei Române a subliniat importanța unei lucrări academice interdisciplinare care să aibă drept subiect relația dintre literatură și ideologie în perioada comunistă. „Lucrurile trebuie tratate însă cu nuanțe, pentru că nu putem judeca ceea ce au făcut anumiți scriitori în perioada respectivă fără să fim atenți la detaliile contextuale. Din acest motiv, cred că o abordare interdisciplinară, care să îmbine dimensiunea istorică, aceea proprie criticii și istoriei literare și cea socio-politologică, este cu atât mai potrivită”, a explicat criticul literar,
Conf.univ.dr. Radu Vancu, de la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, va scrie în această carte despre un subiect „ignorat, și anume natura politică a literaturii”. „Poezia politică are o conotație peiorativă și a ajuns să însemne creația lingăilor unui regim. Ea reprezintă însă poezia unor autori care detestă un regim, pentru care riști să fii ucis. În America Latină se scrie o poezie politică formidabilă și e timpul să recuperăm și noi această dimensiune respectabilă”.
În finalul dezbaterii au fost lansate și trei volume de excepție, aduse la Iași de Prof.univ.dr. Zoltán Rostás, de la Facultatea de Sociologie și Științele Comunicării a Universității din București.
Dr. Mioara Anton a prezentat cartea semnată de Martin Ladislau Salamon, UN ALIAT UITAT. Relaţiile româno-maghiare în sociologia interbelică, apărută la Editura TracusArte, 2014, despre care a declarat că „prezintă un capitol uitat al sociologiei interbelice române, respectiv inițierea la Cluj a unei mișcări inspirate de Școala monografică gustiană”.
Prof.univ.dr. Zoltán Rostás a catalogat Rapsodia Epistolară, Vol. IV, Scrisori primite şi trimise de Anton Golopenţia (1923-1950), cu o Introducere şi note de Sanda Golopenţia, apărută la Editura Enciclopedică în 2014, semnată de Anton Golopenția, drept un volum de opere unice în sociologia românească. „Anton Golopenția era unul dintre cei mai apropiați și rebeli colaboratori ai lui Dimitrie Gusti. A vrut să modifice Școala gustiană pentru a fi mult mai activă în activitățile sociale. Era un tip ciudat și prin modul de a face corespondență și, făcând referire la acest ultim volum, doamna Sanda Golopenția, fiica sa, lucrează să scoată această operă fantastică, în care corespondența este o operă. Din acest motiv este o rapsodie. Golopenția știa exact pentru ce face corespondență, păstra până și propriile ciorne și rămâne unic în literatura și cultura română. Volumele acoperă toată Școala gustiană, cel mai solid și interesant din istoria sociologiei sociale fiind volumul doi, care cuprinde corespondența cu soția sa”.
Prof.univ.dr. Daniel Șandru a prezentat ultima apariție editorială semnată de profesoul Zoltán Rostás, Universitatea interbelică a sociologilor gustieni, publicată la Editura Universităţii din Bucureşti în acest an, susținând că „în acest volum autorul se orientează spre un alt versant al ceea ce a însemnat gustismul, punându-se accent pe ceea ce a făcut profesorul și universitarul Dimitrie Gusti”.
Lasă un răspuns
Want to join the discussion?Feel free to contribute!