Vocile emblematice pentru eterul comunist, la UPA

”Aici Europa Liberă”. Vocile din spatele celui mai popular radiou în perioada Războiului Rece și-au dat întâlnire la Universitatea ”Petre Andrei” din Iași una dintre cele mai mari universitati din țară, în cadrul Simpozionului Național ”Radio Europa Liberă: Vocile libertății în eterul comunist”.  Personalități ale radioului precum Mircea Carp, Liviu Tofan, Emil Hurezeanu, Anneli Ute Gabanyi au povestit celor veniți, în Aula Magna a universității ieșene, poveștile personale de la Radio Europa Liberă. De menționat este și prezența unor personalități precum Lavinia Betea și Ovidiu Șimonca.

Simpozionul a demarat cu un dialog între două voci emblematice pentru Radio Europa Liberă, Mircea Carp și Liviu Tofan, moderat de către Ovidiu Șimonca, redactor-șef la Observatorul Cultural.

”Mircea Carp și Liviu Tofan sunt două voci de legendă  nu doar pentru Radio Europa Liberă, ci și pentru întreg radioul românesc , Mircea Carp fiind cea mai veche voce autohtonă pentru un post de radio”,a declarat Ovidiu Șimonca.

”Am venit în România, în calitate de corespondent pentru Vocea Americii, la vizita președintelui Nixon”

Mircea Carp care a fost director asistent la Europa Liberă în perioada 1979-11995, a povestit că a ajuns în America prin intermediul unei vize speciale. ”Am început de foarte jos, mai întâi la Vocea Liberă și mai târziu la Vocea Americii. Prima funcție a fost cea de crainic, apoi redactor. Momentul cel mai important al carierei mele a fost cel în care am fost corespondent la vizita președintelui Nixon în România. M-a sunat directorul și m-a întrebat: stai în picioare sau jos? Eu am răspuns că în picioare. Păi, așează-te și vreau să pleci ca corespondent special pentru Vocea Americii”, a declarat Mircea Carp.

”Am fost singurul fiu rătăcitor pe care Noel Bernard l-a primit înapoi”

În schimb, Liviu Tofan, news chief și director adjunct al postului a mărturisit că a ajuns la Radio Europa Liberă întâmplător, din simpla dorință că își dorea să plece din țară. ”Eu m-am angajat la Radio Europa Liberă când m-am întors de la Teatrul de la Konstanz, când, în urma morții lui Preda Bunescu s-a eliberat un post. Eram o raritate la acel moment pentru radio și asta pentru că nu erau foarte mulți tineri dornici să facă asta la acea vreme. Singura mea întâlnire cu Noel Bernard a fost când m-a chemat la el acasă și a încercat să mă convingă să nu plec la teatru. O seară întreagă a încercat asta și nu a reușit. Am plecat sa fac teatru și după un an de zile m-am întors la Europa Liberă. Am fost singurul fiu rătăcitor pe care Noel Bernard l-a primit înapoi”, a completat Liviu Tofan.

Lansări de carte: ”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!”, de Mircea Carp și ”Șacalul Securității. Teroristul Carlos în spionajul românesc”, de Liviu Tofan și ”Mass-media și demcorația în România postcomunistă”, de Daniel Șandru și Sorin Bocancea

Au urmat apoi două lansări de carte semnate de cele două voci legendare pentru eterul regimului comunist și lansarea celei de-a doua ediții a volumului ”Mass-media și demcorația în România postcomunistă”.

Ovidiu Șimonca a declarat că în cartea ”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!”, „reușim să avem o imagine a unui om de radio și a unui român, care pe tot parcursul vieții a fost marcată de profesionalism, naționalismși anticomunist”. În schimb, Rectorul UPA din Iași, Prof.univ.dr. Doru Tompea a declarat că are privilegiul de a participa la a doua carte a lui Mircea Carp, după cea din 12 mai 1997, ”Vocea Americii în România”, de la Biblioteca Central Universitară ”Mihai Eminescu”,. ”Această carte prezintă o biografie aparent aventuaroasă, dar care are în fond, ca participant la marile evenimentele din perioada interbelică și postbelică a istoriei Romnâniei, pe cel care 27 de ani a fost jurnalist la Vocea Americii, iar apoi din 1978 la Europa Liberă”, a mai completat rectorul universității.

Autorul cărții, Mircea Carp a declarat că a scris cartea pentru că se aproprie sfârșitul și ”am scris-o în ultimii doi ani fiind o carte care începe de la 0 ani și până la 98, făcând ocolul Pământului în 90 de ani, din momentul în care m-am născut și până în zilele noastre”.

Despre cartea lui Liviu Tofan, ”Șacalul Securității. Teroristul Carlos în spionajul românesc”, Prof.univ.dr. Cristian Bocancea,Decanul Facultății de Drept de la UPA a declarat că ”această carte este o combinație de roman polițist și de documentar de istorie recentă, un volum complex, greu de încadrat într-o specie literară, dar care e în măsură să ridice interogații, dar în același timp să ofere și multe explicații concrete”.Liviu Tofan a explicat auditoriului că subiectul din jurul personajului central din cartea sa este și astăzi de actualitate pentru țara noastră și ”că asemenea subiecte nu se vor stinge niciodată, vor rămâme o problemă pe veci”.

Emil Hurezeanu a catalogat volumul coordonat de Daniel Șandru și Sorin Bocancea drept o ”apariție de care era nevoie pe piața media din România”. ”Vă sunt recunoscător pentru aceastră invitație de a scrie prefața acestei cărți. Avem o analiză multivectorială, modernă, cu resursele românești a lumii moderne. Sunt mărturiile unor oameni tineri, e o carte nemiloasă care nu iartă pe nimeni și care va folosi tuturor”, a mai completa
t Emil Hurezeanu. Conf.univ.dr. Daniel Șandru, unul dintre coordonatorii acestui volum a subliuniat faptul că importanța acestei apariții decurge din 3 perspective. ”În primul rând, în ultimii 23 de ani acesta este primul și singurul volum care tratează această relație dintre mass-media și politic. A altă perspectivă propune o analiză interdisciplinară, în care sunt angrenați sociologi, politologi, dar și jurnaliști, iar în ultimă instanță, volumul de față inaugurează seria Polis, un brand pe piața revistelor de științe politice”. Conf.univ.dr. Sorin Bocancea a prezentat auditoriului povestea realizării unui astfel de volum. ”Acum doi ani de zile am avut această idee, împreună cu Daniel Șandru de a crea un astfel de volum. Am scos primul număr acum doi ani, iar în iarna trecută, după o întâlnire cu Alexandru Rubel, de la Centrul Cultural German, ne-a venit ideea pentru cel de-al doilea volum”.

Expoziția ”Vocile libertății- Radio Europa Liberă în era Războiului Rece”

Cu sprijinul Centrului Cultural Ceh, Ambasadorul Republicii Cehe, Excelența Sa Jiri Sitler, a realizat vernisajul expoziției ”Vocile libertății- Radio Europa Liberă în era Războiului Rece”. ”Mulțumesc pentru invitației atât universității cât și Centrului Cultural German pentru că au organizat această expoziție care este o mărturie a ceea ce numi drept o mărturie comună pentru cele două popoare. În anii 70 regimul în Cehoslovacia în ceea ce privește presa era mult mai strict decât în alte țări, iar Radio Europa Liberă era o sursă foarte importantă pentru noi”.

Amintirile începutului la Radio Europa Liberă pentru Anneli Ute Gabanyi și Emil Hurezeanu

Prof.univ.dr. Liviu Antonesei a moderat dialogul dintre alte două voci emblematice pentru eterul regimului comunist, Anneli Ute Gabanyi și Emil Hurezeanu. ”Europa Liberă mi-a întregit viața. Din toată echipa de la Europa Liberă, până în anii 90 nu am cunoscut pe nimeni fizic, decît pe bunul meu prieten Emil Hurezeanu. Pe toți ceilalți i-am cunoscut după anii 90”, a mărturisit scriitorul.

Dr. Anneli Ute Gabanyi a declarat că ajuns la Radio Europa Liberă tot dintr-o întâmplare. ”Am devenit șefă la radio fără să fiu româncă și nici bărbat. Cred că noi ce care am trăit înainte de 89, care am văzut cum au căzut ziduri care despărțeau oameni, nimeni după noi nu va mai avea această șansă să vadă expus pe gol un regim. Comunismul era un fel de black box în care a scoate informațiile elegante într-un context foarte larg era foarte greu”, a declarat Annely Ute Gabany.

În schimb, Emil Hurezeanu a mărturisit că asculta Radio Europa Liberă în anii 70 și a făcut pentru noua generația o descriere a postului de radio. ”Radio Europa Liberă a fost un loc de muncă normal, unde s-a practicat presa liberă, după rigorile mass-mediei anglo-saxone. Ce a fost mai bun la Europa Liberă a fost rezultatul municii fiecărui om în parte”.

Lavinia Betea a concluzionat că pe parcursul întregii zile a fost ”spectatorul unui turnir, în care eroiii au fost foștii redactori și colaboratori ai Radio Europa Liberă”. ”Nu întâmplător am folosit termenul de eroi, pentru că eroii sunt rezultatul unei bătălii. Radio Europa Liberă este rezultatul unui astfel de război, a Războiului Rece”.

În concluziile simpozionului, moderată de Conf.univ.dr. Daniel Șandru, Președintele trustului de Presă, Medianet, Alexandru Lăzescu a provocat audiența cu privire la tendințele de evoluție ale mass-mediei din România în consonanță cu cele care se manifestă pe plan internațional.

Simpozionul Simpozinului Național Radio Europa Liberă: Vocile libertății în eterul comunist a fost organizat de Facultatea de Științe Politice din cadrul UPA, cu Centrul Cultural German, reprezentat de directorul Alexander Rubel și în parteneriat cu Centrul Cultural Ceh și Clubul Cinefililor Iași.