Ieri, în cea de a doua zi a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice, evenimentele organizate au fost dedicate științelor politice. Programul manifestărilor a demarat cu vernisajul Expoziției Războiul din Ucraina văzut prin ochii copiilor, organizată de Centrul pentru Narațiuni Politice ale Democrației, din Cernăuți, în cooperare cu Centrul Mieroszewski, din Polonia, Uniunea Ucrainenilor din România și Fondul caritabil „Resurse și inițiative publice”. Expoziția a fost prezentată de Mykola Biyovskyi, Președintele Centrului pentru Narațiuni Politice ale Democrației și Serhii Hakman, Vice-președintelele Fondului caritabil Resurse și inițiative Publice. Acesta din urmă a a precizat că „expoziția conține imagini care nu sunt artistice, ci reflectă momente reale din toate orașele ucrainiene unde a fost prezentă armata rusă. Vreau să mulțumesc, din nou, pe această cale, în numele poporului ucrainean, pentru tot sprijinul acordat de România și pentru prietenia dovedită”.

Moment aniversar pentru Revista de Științe Politice POLIS

Seria nouă a Revistei POLIS a împlinit 10 de ani de la reeditare, din mai 2013. În acest sens a a fost lansat numărului 40 al revistei POLIS și a suplimentului aniversar al revistei, Polis 10 – serie nouă.

Prof. univ. dr. Sorin Bocancea, directorul revistei, a prezentat tematica primului număr din seria nouă, preccizând faptul că nu s-a dorit o ruptură între cele două serii.  „Numărul 40 este dedicat lui Petre Andrei și fascismelor actuale, știind faptul că Savantul Petre Andrei este autorul studiului „Fascismul”, unul dintre primele studii din Europa pe această temă, scris în 1927. Totodată, este și o celebrare pentru că sărbătorim 10 ani de apariție a Seriei Noi a Revistei POLIS, motiv pentru care am invitat fosta și actuala redacție a revistei. În acești 10 ani conceptul POLIS s-a dezvoltat. Am introdus rubrica „eveniment”, iar din 2016 avem o emisiune la postul national de televiziune Tele Moldova+. 

Conf. univ. dr. Sabin Drăgulin, director executive al revistei, a precizat faptul că „Revista POLIS este singura revistă din România care este recunoscută de Ministerul Educației Naționale din Italia. Acești 10 ani au fost și ușori și dificili, suntem o redacție mica și reușim să asigurăm un aspect foarte important, respectiv periodicitatea acestei reviste. Articolele sunt de calitate, sunt publicate în mai multe limbi, engleză, italiană, franceză, mergând pe ideea că este fundamental să te adresezi unui public care nu vorbește doar limba română”.

Dezbatere privind Statutul actual al științelor politice

Evenimentele dedicate știintelor politice au continuat cu dezbaterea „Statutul actual al științelor politice, care a reunit experți din domeniu.

Prof. univ. dr. Sorin Bocancea a fost moderatorul evenimentului. „Ne întrebăm la ce bun astăzi ștințele politice când știm că toată lumea se pricepe la politică, dar mai puțin la știință. Din păcate prea puțină lume mai acordă atențier științelor politice, unii chiar afirmă că nu există. Vedem statutul acestor științe prin absența lor la guvernare. Calitatea proastă a guvernării arată faptul că aceste științe sunt neglijate, când sunt la îndemână politicienilor și a celor care sunt beneficiarii actului politic, respectiv cetățenii.

Radu Carp (Universitatea din București): „Acum îmi dau seama că noi reprezentăm mai multe generații aici: cea a abolvenților de științe politice care, la rândul lor, au devenit cadre didactice. În 2018, când am fost la Florența, m-am întâlnit cu o studentă, din România, care făcea științe politice la universitatea de acolo. Am realizat faptul că, încă de atunci, că eram la a treia generație: noi am instruit pe cei care acum sunt în universități, iar ei la rândul lor fac stagii postodoctorale sau sunt angajați. Există o oarecare maturitate în rândul științelor politice. Însă, noi avem foarte multe pete albe, care nu au fost investigate. La un moment, în anii 70’, științele politice au fost interzise în România pentru că intrau în contradicție cu logica de partid unic. Fiind exluse din facultate au supraviețuit într-o formă foarte interesantă, prin această Academie Ștefan Gheorghiu, despre care știm foarte puține, nu există o monografie”.

Anton Carpinschi (Universitatea „Al. I. Cuza” Iași): „Avem o istorie a noastră, din ultimii 30 de ani, în care ne-am trezit, peste noapte, într-o lume nouă, cu moștenirile pe care le purtăm cu noi și într-un vacuum institutional. Întâmplător am lucrat, o bună perioadă de timp, cu Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică unde făceam o muncă de pionerate, de căutări”.

Emanuel Copilaș (Universitatea de Vest din Timișoara) – on line: „Mă bucur și sunt onorat să mă aflu în compania dumneavoastră cu ocazia împlinirii a 10 ani de când a fost lansată seria nouă a Revistei POLIS. Consider că această revistă are niște atuuri foarte importante în acest context instituționalizat al politologiei românești, prin faptul că încearcă și contribuie la dezvoltarea organică a politologie românești, în sensul în care se publică sistematic, conține materiale și practicieni, inclusiv politicieni”.

Serhii Hakman (Centrul Regional pentru Perfectionțare Cernăuți/Universitatea din Cernăuți): „Dacă vorbim de științe politice în Cernăuți, pe care noi o numim, ca obiect, politologia, a apărut la Facultatea de Istorie, îm cadrul catedrei de Istorie Universală și Politologie. După care s-a separat și a devenit catedra de Istorie de Politologie și Sociologie, pentru ca mai târziu să devină Politologie și Administrare publică”.

Sergiu Mișcoiu (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca) – on line: „Avem nevoie de existența unei asociații formalizate care ar reflecta necesitatea pe care o constatăm, uitându-ne în jurul nostru. Există o linie tradițională reprezentată de începuturile politologiei românești, o linie care ia în calcul dimensiunea istorică, filosofică și națională a științei politice în sensul limbii în care studiem”.

Dan Pavel (Universitatea din București): „Am fost implicat în trei proiecte în domeniul științelor politice, după căderea comunismului, Revista 22, apoi prima revistă de științe politice din România – Sfera Politicii, și a treia – Revista POLIS. Diferența dintre ultimele două era legată de conducerile celor două reviste. Sfera politicii a fost un demers analitic, primul număr a fost dedicat analizei convenției democratice, după care am început să facem analiza principalelor instituții ale democrației, partidele politice, Parlamentul, guvernele. A fost foarte greu la început pentru că majoritatea care scriau la revistă aveau tendința de a spune foarte mult în termeni filosofici, dar nu analitici”

Cristian Preda (Universitatea din București): „Plec de la premiza că nu nici o instituție din România nu recunoaște știința politică la singural, existând științe politice. Avem o situația extrem de diversă, desi sunt mai bine de 30 de ani când au apărut primele inițiative din acest domeniu. Am studiat 11 universități publice și una private, gazda noastră, Universitatea „Petre Andrei” din Iași, unde am găsit programe de științe politice. În cele 11 instituții publcie există doar două facultăți care se numesc facultăți de științe politice, fară singular. Avem alte patru facultăți unde științele politice apar ca primă titulatură într-o combinație: Științe Politice și Administrative, la Petre Andrei, Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, la UBB, Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, la Universitatea de Vest din Timișoara și Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, la Valahia”.

Doru Tompea (Universitatea „Petre Andrei” din Iași): „Mă gândeam la momentul înființării, la Universitatea „Petre Andrei” din Iași, a Facultății de Științe Politice. Ideea i-a aparținut lui Cristi Bocancea și sprijinul necondiționat al lui Toni Carpinschi. Avataturile înființării unor facultăți, programe, specializări în universitățile private nu au dispărut, cu toate eforturile. Vă dau un exemplu recent: am fost rugați să dăm amendamente la legea educației și ni s-a promis, din partea doamnei Ministru, de la Comisia de Educație din Senat și Camera Deputaților că se vor adiționa și acestea. Cea mai mare confruntare pe care o au universitățile private, din 47 câte erau acum 10 ani, din 120 când era ministru domnul Miclea, mai supraviețuim vreo 10”.

Claudiu Tufiș (Universitatea din București): „Eu vin cu o abordare diferită, dinspre sociologie în zona științelor politice, nu sunt pe linia filosofiei. Trei teme sunt importante, dar cea care primează este cea a instituționalizării, unde mai avem mult de lucru. Punctul esential este reprezentat de cel al asociației pentru că nu ne putem prezenta părerile noastre dacă nu avem o asociație prin care să punem presiune pe decidenți, nu putem să cerem elaborarea unor standarde ocupaționale care să ne ajute ulterior să avem mai mulți studenți”

Au mai avut intervenții Daniel Șandru (Universitatea „Petre Andrei” din Iași/Președinte executiv ICCMER), Laurențiu Ștefan (SNSPA și Ministerul de Externe) – on line, Cristian Bocancea (Universitatea „Petre Andrei” din Iași), Sabin Drăgulin (Universitatea „Petre Andrei” din Iași) Georgeta Condur (Universitatea „Petre Andrei” din Iași) și Tudor Pitulac (Universitatea „Petre Andrei” din Iași) – on line.

În cadrul ultimului eveniment a avut loc lansarea de carte Pandem(i)ocrația de Dan Pavel și prezintată de Sonia Pavel și Doru Tompea.

„O lucrare monumemtală, o lucrare mare și la propriu și la figurat, apărută la Editura Institutul European cu sprijinul Universității „Petre Andrei” din Iași”, a precizat Prof. univ. dr. Sorin Bocancea.