MG 3403 resize

Mărturii în premieră despre presa studențească din perioada regimului comunist, la UPA din Iași

 MG 3403 resizeTimp de aproape trei ore în Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași (UPA) cei mai importanți oameni de presă din perioada comunistă și postcomunistă au povestit începuturile presei studențești din România, dar și exclusivități din redacțiile suspuse cenzurii Partidului Comunist, în cadrul Semninarului „Presa românească de la comunism la post comunism”, al 18-lea eveniment al proiectului „După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est”, inițiat de Facultatea de Științe Politice și Administrative.

 

 MG 3311 resize„Mă bucur să mă întorc de fiecare dată în centrul universitar unde am învățat. Cred că în ultimii ani această întâlnire reprezintă prima tentativă timidă de reunire și de dezbatere a presei din perioada regimului comunist. Sunt foarte multe diferențe între presa de atunci și cea de acum. E libertatea de opinie,
însă fa
ță de presa din perioada regimului comunist sunt și foarte multe dezavantaje, întrucât în acea vremea gramatica era respectată, iar limba română era mult mai cunoscută”, a declarat în deschiderea semninarului jurnalistul Mihai Tatulici.

 

 MG 3306 resizeProf.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași, a precizat că ideea acestui seminar a fost aceea de a aduna la aceeași masă oamenii care au manageriat și editat presa studențească din vremea regimului comunist. ”E prima dată când generații de jurnaliști și  redactori șefi sunt împreună pentru a detalia începuturile presei studențești, pentru a ne arăta nouă, mai ales generației mai tinere, dar și celei retro, ce putere a avut acest tip de presă în istoria României”, a completat Rectorul.  

Cât de bună și cât de adevărată era presa studențească?

 MG 3325 resizeDe la această întrebare a pornit seminarul de astăzi. Liviu Antonesei, fost redactor-șef la Opinia Studențească,  a mărturisit că primul contact cu revistele studențești l-a avut în 1972, în perioada examenului de admitere la facultate, când un coleg de redacție de la Alma Mater l-a rugat să țină o rubrică. „În 1977 cenzura s-a destrămat, dar mediile de cenzură s-au multiplicat. Nu puteai să îl citezi, până în 1978 pe Cioran, nu puteai, până în 1989, să scrii despre pluralismul literar. Cenzura profesionistă nu era subtilă și era sub direcția presei și tipăriturilor. Redacția era cea care avea, în primul rând, drept de cenzură. În funcție de tipul de redacție erau nivele de cenzură”.

 MG 3343 resizeAlexandru Dobrescu, cel care a debutat publicistic în revista Viața Studențească în 1969 și primul redactor șef al revistei Alma Mater, a precizat că revistele studențești au apărut datorită lui Nicolae Ceaușeascu. „S-a nimerit să fac parte din redacția primei reviste studențești postbelice, Alma Mater. Eram student în anul 3 și împreună cu niște cu niște colegi de grupă am făcut o revistă, scrisă la mână, de 12 pagini, în care am publicat încercările noastre literare. Am fost chemați de un ofițer al securităț
ii
și întrebați ce anume urmărim noi prin această publicație. În 1968, momentul de vârf al lui Nicolae Ceușescu, am fost invitat alături de alți colegi din Cluj, București și Timișoara, la Comitetul Central, unde liderul PCR a discutat cu noi timp de două ore. În final, a dat prikazul înființării revistelor studențești”, a mărturisit Alexandru Dobrescu.  

 MG 3374 resizeȘtefan Mitroi, primul redactor șef de la Opinia Studențească, le-a spus tinerilor prezenți în Aula Magna că „în 1976 când mi-am început studenția la Iași, eram fiul unor țărani din Teleorman, care atinsese pământul de mai multe ori decât ziarele. M-am născut într-o casă în care nu exista nici o carte, nici măcar Biblia. Noi, cei de atunci, nu am făcut o revistă proastă, altfel Opinia Studențească nu ar fi existat astăzi”.

 MG 3388 resizeIstoricul și criticul literar Alexandru Călinescu, fost redactor-șef la Revista Dialog, a declarat că a ajuns la această publicație la îndemnul unor tineri studenți, în perioada când era asistent la catedra de Franceză, pentru a prelua conducerea revistei și pentru a o scoate din impas. „A fost o perioadă interesantă și fructuoasă pentru mine și au trecut în acei ani, primăverile dintre 1972 și 1983, multe nume care s-au impus ulterior ca și critici sau prozatori. Noi am încercat să menținem statutul revistei de cultură. Ăsta era țelul nostru. Să știți că nu a fost ușor. După 1972, regimul politic din România a cunoscut o înăsprire, un îngheț ideologic, în contextul vizitei lui Ceușescu din Coreea de Nord și China, de unde venise cu mai multe idei, printre care aceea ca publicațiile studențești să devină motoare de propagandă în slujba Partidului Comunist Român. Noi, cei de la Dialog, ne-am lovit de o problemă majoră, în sensul că ni se cerea să dispară acea mențiune „revistă studențească culturală”.

 MG 3435 resizePublicistul Sorin Antohi le-a vorbit tinerilor despre conținutul acestor publicații, precizând că erau direcții,din punctul de vedere al scriiturii, pentru care optau oamenii care scriau. ”O primă direcție era ilustrată la modul absolut de către Luca Pitu, într-un text extraordinar, indescifrabil pentru cenzură și o altă direcție ,de cultură mainstream, ilustrată de revista Echinox, care avea un stil aulic, ardelenesc, lipsit de umor”.

 MG 3442 resizeAlexandru Lăzescu, cel care a condus Viața Politehnicii, a povestit despre cât de dificil era să scoți o publicație în care să nu apară numele lui Nicolae Ceușescu. „În 1989 se împlineau 100 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu și a fost o mare ambiție să scoatem un număr în care să nu apară deloc menționat liderul PCR. A fost o mare negociere, și la Opinia Studențească, și la Viața Politehnicii, dar pentru noi a reprezentat o mare victorie faptul că am reușit să tipărim acele numere”.

Dorin Popa, fost redactor-șef la Revista Dialog, a precizat că „noi eram o elită și nu mă simțeam membru al elitei, mă simțeam tolerat, acceptat. Aceste redacții erau centre ale unor elite”.

 MG 3447 resizeLorin Vasilovici, fost redactor șef la revistele Amfiteatru și Viața Studențească, a dat și o știre în premieră în cadrul seminarului „Presa românească de la comunism la postcomunism”. „Pentru că orice eveniment trebuie să aibă și o știre eu am venit pregătit. În presa scrisă, înainte de 1989, în afară de Ana Blandiana, care a scris un poem care afecta imaginea conducerii comuniste, a mai fost o ziaristă, pe nume Maria Costache care a scris pe prima pagină a unui ziar de partid un editorial în care înjura, cu subiect și predicat, conducerea de
partid. Mai mult, această jurnalistă a fost promovată la România Liberă din 1983 si până în 1989”.

 MG 3365 resizeLansarea volumului „De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă”, coordonat de Sorin Bocancea

În a doua parte a evenimentului, organizat și în contextul celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere, a fost lansat și volumul „De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă”, coordonat de Prof.univ.dr. Sorin Bocancea și editat la Editura Instititul European Iași.

 MG 3456 resizeConf.univ.dr. Florea Ioncioaia a declarat că este încântat de apariția unui volum de mărturii despre presa studențească din perioada regimului comunist. „Mi se pare foarte importantă mărturia acestor oameni, este pentru prima oară când citesc un astfel de volum, de mărturii, cu privire la începuturile presei studențești și reprezintă o carte peste care nu se va putea trece în creionarea întregii istorii”.

 MG 3462 resizeProf.univ.dr. Daniel Șandru a precizat că „volumul redă, din multiple unghiuri, o fotografie de epocă, developată din perspectiva experienței pe care autorii au avut-o în presa studențească. Din punctul de vedere al metodologiei identificată  în acest volum, aceasta reunește oameni care, într-un fel sau altul, reușesc să se despartă de trecutul lor râzând.  Regăsim, în volum, din punct de vedere metodologic, metoda poveștii vieții, dar și cea a interviului, un mixaj între cele două, caracteristic școlii de științe politice de la Iași, reprezentată de UPA la nivel național”.

 MG 3294 resizeCoordonatorul volumului, Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, a mărturisit că „acest volum s-a născut printr-o contaminare. Fiecare a sunat pe fiecare. Este doar prima ediție și sper ca la anul, pe vremea aceasta să o scoatem și pe a doua. Vreau să mulțumesc Editurii Institutul European pentru sprijinul acordat și pentru că au editat cartea într-un timp foarte scurt, dar și tuturor colaboratorilor”.

 MG 3346 resizeÎn finalul evenimentului, Mihai Tatulici a anunțat că seminarul de astăzi va avea o continuare prin organizarea la Iași, anul viitor în octombrie, a Forumului Național al Presei Românești. „Sper să reușim să îi dăm Iașului acest primat, pe care Bucureștiul nu îl mai poate avea, iar Clujul este dependent de politic, să își asume acest oraș și Universitatea „Petre Andrei” din Iași o încercare de reabilitare a presei românești în democrație”.

 

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *