La împlinirea a 100 de ani de la declanșarea revoluției bolșevice, 7 noiembrie 1917, Universitatea „Petre Andrei” din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor și Primăria Municipiului Iași, în parteneriat cu Academia Română, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și Editura Institutul European, în cadrul programului Centenar, au lansat proiectul „Procesul comuniștilor din România”.

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, coordonatorul proiectului, a precizat, în Sala Mare a Primăriei Municipiului Iași, faptul că ideea acestui proiect i-a venit cu doi ani înainte, în timp ce lucra la proiectul, încă în derulare, „După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est”. „Acest proiect este un „Nurenberg” al blocului comunist, pentru că aduce în fața instanței lideri care nu au fost judecați sau lideri care au fost judecați, dar în cadrul unor procese incorecte, cum a fost cazul lui Nicolae Ceaușescu. Începem cu cei doi mari lideri comuniști, Ceaușescu și Gheorghe Gheorghiu Dej. Echipa de patru istorici va pune la punct studiile din arhive și va aduna dovezi pentru a le trimite apoi spre acuzatorii publici, va redacta un rechizitoriu pe care îl va prezenta în fața unui complet de trei judecători, care va demara judecata. Cei trimiși în judecată vor avea parte de avocați ai apărării, astfel încât sperăm ca în cei doi ani și jumătate pe care îi avem la dispoziție să avem deja sentințe cu privire la faptelor acestora. Fiecare ședință se va desfășura la o dată cu putere simbolică pentru comunismul din România”.

               Mihai Chirica, Primarul Municipului Iași, a salutat inițiativa universității ieșene. „Și perioada comunistă trebuie amintită, în totalitate, și cu bunele și cu relele ei, pentru că am înțeles că intenția acestui proces nu este defăimarea cuiva, ci reprezintă o încercare de a pune pe masă adevărul așa cum a fost el, din perspectiva academică, a istoricilor, cercetătorilor. Din acest motiv, am salutat ideea unui astfel de proces pentru că deschide perspectiva unei dezbateri publice cu oameni care pot vorbi despre acest subiect. Ceea ce este un lucru mai puțin bun este faptul că în 27 de ani de democrație nu am avut o asemena inițiativă din partea niciunei autorități, fie ea centrală sau locală”.

În cadrul evenimentului a avut loc și prima acțiune a proiectului, conferința susținută de istoricul Marius Oprea, cu tema „În căutarea poporului pierdut”. În cadul acesteia, domnia sa a prezentat un film cu realizările echipei sale, și anume dezhumarea unor victime ale regimului comunist, oameni executați fără judecată sau deținuți politici morți în închisorile comuniste. „Toate cazurile pe care vi le prezint și la care lucrez de ani de zile vor fi probe în procesul liderilor comuniști. Îl felicit pe inițiatorul proiectului și declar să sunt invidios pentru faptul că nu mi-a venit mie o asemenea idee”.

                Prof.univ.dr. Daniel Șandru, coordonatorul Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Municipului Iași, a declarat că „momentul Centenarului nu trebuie să reprezinte doar un prilej de aniversare, ci și unul de reflecție cu privire la ceea ce s-a întâmplat în societatea noastră în ultima sută de ani, cu ceea ce se întâmplă în prezent în societate, astfel încât, împreună, să putem proiecta pragmatic România viitoare”.

Scopul proiectului „Procesul comuniștilor din România” este judecarea liderilor comuniști români ce au dictat crimele împotriva propriilor concetățeni. Sunt vizate atât persoanele care nu au fost judecate cât și cele ce nu au avut parte de procese corecte. Întrucât procesele se vor desfășura în afara sistemului judiciar, sentințele pronunțate vor avea doar valoare morală, atrăgând atenția asupra crimelor pe care le-au săvârșit liderii comuniști din România. Proiectul se va desfășura pe trei componente, cercetare, juridică și editorial.  În final vor fi realizate volume colective pentru fiecare proces în parte, ce vor conține studiile ce au stat la baza acuzațiilor, pledoariile părților, mărturiile și sentințele, tipărite la Editura Institutul European. Din echipa proiectului fac parte patru istorici, trei judecători, doi acuzatori publici, un grefier, doi avocați ai apărării.