MG 0333 resize

UPA a organizat o dezbatere despre Moldova europeană la Chișinău

 MG 0333 resizeTimp de trei ore, reprezentanți ai trei centre universitare din România, dar și profesori universitari de la Universitatea de Stat din Chișinău au dezbătut pe tema viitoarei aderări a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul conferinței „Spre Europa. Coordonate istorice, instituționale, juridice și politice ale integrării europene a Republicii Moldova”.

 MG 0296 resizeEvenimentul a fost organizat de Universitatea „Petre Andrei” din Iași, în parteneriat cu European Forum for Public Diplomacy (București), Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” (Cluj-Napoca), Facultatea de Istorie si Filosofie a Universității de Stat din Chișinău, Asociația Română de Istorie Socială (București), Institutul de Studiere a Ideologiilor (ISI) și Centrul de Dezvoltare Socială (CDS).

Ivan GumenaiEste o zi importantă în istoria Facultății de Istorie și Filosofie, dar și a Universității de Stat din Chișinău, întrucât reprezentanți ai celor trei mari centre universitare din România să fie prezenți în cadrul instituției noastre și să avem la aceeași masă specialiști din toate domeniile de interes pentru ce înseamnă procesul de europenizare. Noi am început o cale europeană și încercăm să mergem pe ea, dar mai întâmpinăm și probleme”, a declarat, în deschiderea conferinței, Prof.univ.dr. Ivan Gumenâi, decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Chișinău.

Sorin BocanceaEvenimentul a fost moderat de către Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, Decanul Facultății de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași și de Cerc.șt.pr.dr. Mioara Anton, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române”. „Mă bucur să revin la Chișinău, mai ales cu o temă atât de importantă pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Fiecare așteaptă de  la Uniunea Europeană să rezolve ceea ce comunismul a distrus și anume o lume dreaptă și prosperă. Uniunea Europeană începe de la fiecare cetățean în parte, prin acceptarea și înțelegerea ideii de europenitate. O astfel de conferință și mai ales seria de întâlniri pe care dorim să le realizăm în cadrul proiectului „Moldova Pro-Europeană” vor veni în sprijinul a ceea doriți prin acest proiect important pentru viitorul țării dumneavoastră”, a precizat Prof.univ.dr.Sorin Bocancea. Mioara Anton„Basarabia își revendică europenitatea folosind argumentul identității, pentru a se pune la adăpost de potențiala agresiune a unei Rusii bântuite de securitate”, a declarat Cerc.șt.pr.dr. Mioara Anton.

            Mihail BaciuLa eveniment a fost prezent și Consulul General al României la Bălți, Prof.univ.dr. Mihail Baciu, care a transmis salutul din partea Consulatului și a Guvernului României. „Sunteți la un moment de răscruce, așa cum și alte țări mai mici au fost înaintea dumneavoastră. România a fost și va fi în continuare alături de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană”.

Doru TompeaProf.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași, a mărturisit că „parcursul Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu va fi deloc unul simplu și a salutat prezența, în număr mare, a tinerilor la conferrință.

Conferința a beneficiat de șase prelegeri susține de specialiști din Republica Moldova și din centrele universitare din România. 

Lect.univ. dr. Alexandru Murad Mironov, de la Facultatea de Istorie a Universității din București, le-a vorbit tiAlexandru Mironovnerilor despre imaginarul colectiv în cadrul temei „Considerații istorice privind Europa ca punct de referință la frontiera de Est”. „Pentru cei mai mulți Europa reprezintă modernizare. Europa și-a depășit de mult conotația geografică, desemnând astăzi comportamentul societății contemporane ce își caută drumul de dezvoltare. Valoarea semantică generalizată a acestui concept este ideea de progres, cofundat adesea în mintea celor mai mulți cu dorința unei vieți mai bune”.

Octavian TicuCercetătorul științific Octavian Țîcu, de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, a atras atenția studenților prin prelegerea „Republica Moldova între politica de vecinătate UE și vecinătatea apropiată a Federației Ruse”. „Nu ne aflăm într-o situație deloc ușoară. După 1989 – 1991 am văzut valuri de extinderi europene care au dus frontierele Uniunii Europene aproape de granițele țării noastre. A trăi în Republica Moldova este o chestiune de bun simț al umorului.  În școli predăm de 23 de ani liumba română, dar la recensământ ne declarăm moldoveni, avem două biserici ortodoxe care se bat cap în cap, avem două sărbători de Crăciun,. Uniunea Europeană este interesată de ideea de naționalism. Ar trebui să ne întrebăm cine suntem în esență și cărei civilizații ne adresăm?”.

Igor CasuDr. Igor Cașu, Director al Centrului pentru Studierea Totalitarismului, din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republica Moldova, a făcut un apel la politica europeană a memoriei, în cadrul temei „Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova. „Politica europeană a memoriei se axa până la căderea regimurilor comuniste pe revenirea la democrație. După căderea Zidului Berlinului se impune o a do
ua componentă esen
țială, pornind de la colapsul pe cale pașnică a regimurilor comuniste.  În comparației cu nazismul, regiunile din  Europa de Est și Centrală au intrat într-o fază de tranziție permanentă spre democratizare, spre economie de piață. Momentul cheie pentru coagularea unei politici europene a memoriei constă în declarația legislativului UE din 2009, care a declarat 23 august ziua victimelor stalinismului. Politica europeană a memoriei de care se poate inspira și politica memoriei în Republica Moldova este: da – amnistiei și nu – amneziei!”.

Sergiu MiscoiuConf. univ.dr. Sergiu Mișcoiu, de la Facultatea de de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a mărturisit că ne aflăm într-un moment sensibil, având în vedere cele două scrutinuri electorale din Republica Moldova și România și a susținut o prelegere în care a analizat discursurile tuturor președinților din Republica Moldova din punctul de vedere al identițății naționale. „Mircea Snegur avea un discurs bazat pe reconstrucție, discutăm de stabilitate, de independență, ideea de luare în posesie, cum că moldovenii își vor lua țara înapoi de la cei care au furat-o. Petru Lucinschi e caracterizat de un discurs care face referire la perioada de reparație dublă, față de perioada regimului comunist, dar și de perioada de reconstrucție a lui Snegur. În schimb, cele două mandate ale lui Voronin sunt diferite ca discursuri. Primul face referire la modernism ca doctrină de stat, în timp ce al doilea punea accent pe apropierea față de UE și îndepărtarea de URSS. Mandatul lui Mihai Ghimpu din 2009 este marcat de o opoziție diferită față de mandatele lui Voronin, cu o deschidere către o zonă de conflict cu minoritățile din Republica Moldova. Perioada lui Marian Lupu este caracterizată de o întoarcere la o zonă multiculturală, iar cea a lui Iurie Leancă are un discurs tehnocrat, legat de bilanț, prospecte și elemente tehnocrate ale UE”.

Simion GhiorghiuCercetătorul științific Simion Ghiorghiu, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, a prezentat politica post-decembristă a României și a Republicii Moldova. „Devenit stat independent după implozia URSS, Republica Moldova are posibilitatea să urmezde modelul Țărilor Baltice care au păstrăt amintirea statalității lor din perioada interbelică și au devenit membre ale UE și NATO. România poate avea un rol important în parcurgerea acestui trase”.

Vitalie CiobanuVitalie Ciobanu, scriitor și redactor-șef al revistei Contrafort, a prezentat implicarea intelectualității în procesul de europenizare a Moldovei. „Abia în anii 88-91 intelectualii din Basarabia au pus problema identității românești. În acele vremuri eram singurii care puteam redacta o declarație. Suntem în fața celei mai mari provocări și pentru intelectuali și pentru clasa politică, pentru că trebuie să punem umărul la europenizare, trebuie să dăm conținut unui concept mult prea tehnicizat”.

 MG 0439 resizeÎn cadrul evenimentul a avut loc și lansarea celui mai recent număr al Revistei Polis, coordonată de Facultatea de Științe Politice și Administrative a UPA din Iași,  numărul 5, care are ca temă centrală „Individul și societatea în România comunistă”, dar și un dosar despre Basarabia. Prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președintele Senatului Universitar de la UPA, a adresat invitația cadrelor didactice de la Universitatea de Stat din Chișinău de a forma o subredacție a revistei Polis.

Daniel SandruÎn ceea ce privește tema conferinței, acesta a precizat că „pentru Republica Moldova, Europa înseamnă acasă, iar aceasta este pregătită să le spună moldovenilor „bine ați venit acasă!”

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *