Universitatea „Petre Andrei” din Iași (UPA) a găzduit, astăzi, în Aula Magna, cinci evenimente editoriale de anvergură. A fost o zi dedicată istoriei și politologiei, fiind lansate patru cărți și numărul 43 al Revistei de Științe Politice POLIS.

Astfel, seria evenimentelor a demarat cu lansarea volumului „Eutopia.Concepte, identități și istorii românești, semnat de Liviu Neagoe. Cartea a fost prezentată de Bogdan Caranfilof. „Este o carte inedită în spațiul istoriografiei pentru că în timpul regimului comunist identitatea națională reprezenta un subiect tabu. Națiunea română era atemporală, ceea ce realizase Burebista reprezenta primul stat centralizat și unitar din istoria românilor, după cum se spunea la timpul respectiv. A existat o identitate perfectă și unitară, nezdruncinată de idei între toți românii, moldoveni, munteni sau dobrogeni. Așa cum arată și autorul în carte foarte mulți scriitori, intelectuali, privitori români asupra timpului, fie perioada modernă sau interbelică, au interogat, reflectat și gândit asupra identițății naționale românești, asupra avatarurilor identității noastre, asupra raportării la Europa. Autorul a precizat faptul că volumul lansat astăzi reprezintă „o poveste despre identitatea românească din perspectivă europeană. Problema identității naționale și a europenizării a fost amplu dezbatută în cultura română începând de la jumătatea secolului al XIX-lea și până în contemporaneitate, iar această carte conectează problema identității cu toate dezbaterile teoretice din prima jumătate a secolului al XX-lea și ultima jumătate a secolului al XIX-lea. Atunci când vorbim despre identitate noi românii, de obicei, pendulăm între extreme. Pe de o parte, prin etalarea virtuților etnicității și a specificului național. Pe de altă parte, prin punerea accentului pe hermeneutica negativă”.

A doua carte lansată a fost „Apostolul națiunii”. Mazzini și nașterea României moderne, de Remus Tanasă. Profesorul Gheorghe Cliveti, membru corespondent al Academiei Române, a realizat prezentarea volumului, precizând că „este un moment special și de bucurie lansarea acestui volum. Cartea reprezintă un moment fericit fiindcă, in istoriografie, putem constata două tipuri reprezentative de cărți. Unele cărți privesc o anumită problemă din trecut ca un sine, adică este istoria reconstructivă, factual-reconstructivă, în spirit pozitivist. Cărțile mai căutate de către public sunt cele care stau sub semnul întrebării sau au un mesaj de chestionare. Pe de o parte redau epoca dar ele nu au ton constitutiv, ci unul tot explicativ, provocativ. Această carte ne introduce în universul lui Mazzini, în prima parte este prezentat chiar aceast apostol al națiunii, iar apoi Mazzini și renașterea națională românească”. Autorul, Remus Tanasă, a subliniat actualitatea temei abordate în volum. „Mesajul mazzinian, sau cel care a ajuns și în spațiul românesc, este încă de actualitate, trebuie modernizat, aculturat în secolul în care suntem. Vorbim despre ideea de națiune, care a contat foarte mult pentru punerea pe harta politică a Europei a celor două Principate Române și ulterior a României. În același timp a contat și pentru Italia pentru că perioada de formare și unire a Italiei coincide, în cea mai mare parte, cu cea a României”.

A urmat lansarea volumului Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu. O reinterpretare a istoriei, semnat de Dan Pavel și care a fost prezentat de Doru Tompea. „Este un volum care, așa cum mărturisește și autorul, este o reinterpretare a istoriei secolului al XX-lea, pe plan politic și nu doar în România, cu rezonanțe mult mai puternice în străinătate. Dincolo de planul afectiv care m-a determinat să prezint această carte, eu fiind ardelean, născut în Târgu-Mureș, un alt motiv a fost reprezentat și de dosarul tătălui meu, de la securitate, pe care l-am cerut, l-am citit, și din care reieșea că era simpatizantul lui Iuliu Maniu, un propagandist al ideilor sale în regiunea non-maghiară. Jurnalul acesta, la care a lucrat foarte laborios prietenul Dan Pavel, este un jurnal cu o istorie proprie foarte interesantă, fiind un jurnal interzis, cu referire la o perioadă 1936-1947, 1953-1967. Securitatea comunistă l-a căutat în disperare, dar autorului i-a parvenit în 2014”.

Autorul, Dan Pavel, a precizat că „sunt un om care a încercat ani de zile să scrie o carte foarte bună despre Iuliu Maniu și nu a reușit. Am tot amânat acest proiect până când a apărut Junalul lui Corneliu Coposu, un tânăr junalist și care a devenit secretarul personal al lui Iuliu Maniu. Își nota zilnic tot ce făcea și spunea Maniu pentru că voia să scrie o carte despre el. Astfel au apărut alte tipuri de informații decât cele existente, cele tradiționale, convenționale, canonice ale istorice și mi-am găsit unghiul de abordare potrivit. Am avut și inspirație și am încercat să  îl prezint pe Iuliu Maniu altfel decât l-a prezentat istoria noastră națională. Știm că în timpul comunismului a fost interzis. E o reinterpretare a istoriei, pentru că reinterpretându-l pe Maniu reinterpretezi istoria națională”.

A fost lansată a cincea carte apărută la Editura POLIS BOOKS

Teodora Prelipcean a semnat al cincelea volum care a apărut la Editura POLIS BOOKS, respectiv Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate. Prezentarea a fost realizată de Cristian Bocancea, care a menționat fapul că „este un volum reeditat la Editura POLIS BOOKS după ce apărut, într-o primă variantă, acum 9 ani, și pentru care am realizat o recenzie la acea vreme. Atunci spuneam că utopia vine cu un rit compensatoriu dar, între timp, am observat că e mai mult un rit integrator. Ca să scăpăm de obsesiile timpurilor prezente, de multe ori, forjăm în utopie reconstruindu-ne chiar și propria viziune despre viață. Utopia are o presă proastă, ea este mai curând asociată cu fantasmele, cu poveștile despre lumi și locuri imposibile, e o lume care nu se află nicăieri. Dar, oare, nu suntem în plină utopie? Oare nu ne aflăm fix în locul acela de nicăieri? Pentru că devalorizarea culturii, a valorilor s-a petrecut deja”.

Teodora Prelipcean a declarat că volumul se adresează tuturor, studenți, colegi dar și celor care doresc să se informeze despre acest domeniu. „Cartea prezintă istoria utopiei în date, o trecere în revistă a principalelor lucrări și autori. Volumul propune două grile de lectură pentru cele mai importante scrieri, Utopia lui Thomas Morus și Noua Atlantida a lui Francis Bacon, după care întrăm în construcțiile social-politice și ceea ce ține de socialismul științific. Consider că este o temă actuală și trebuie să privim cu atenție și critic la această atracție, sau la farmecul pervers al utopiei”.

Cartea poate fi descărcată, gratuit, de pe site-ul editurii, www.polisbooks.ro

Tot astăzi a fost lansat și numărul 43 al Revistei de Științe Politice POLIS, cu tema „Din nou despre antisemitism”. Sorin Bocancea, coordonatorul numărului, a motivat alegerea temei. „Un număr cu o temă pe care aș fi vrut să nu mai discutăm prea curând, dar evenimentele din octombrie 2023 ne-au determinat să reluăm tema antisemitismului. Tot ce s-a întâmplat în Fâșia Gaza a împărțit, din nou, lumea în două. Au apărut antisemitismele în universități, din păcate în lumea occidentală. Din acest motiv am reluat această temă foarte grea, dar la care am avut bucuria să constat că s-au înscris foarte multe persoane pentru a o analiza. Sunt 12 texte științifice, un editorial de excepție al lui Petre M. Iancu, veți avea de lecturat câteva texte despre ceea ce întâmplă astăzi în Occident, raportat la evenimentele din 7 octombrie 2023”.

Toti cei prezenți la evenimente au primit un exemplar din varianta tipărită a numărului 43 al Revistei de Științe Politice POLIS.