Universitatea „Petre Andrei din Iași a marcat implinirea a 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului prin două evenimente de marcă: vernisajul Expoziției de afișe „Zidul. O graniță în interiorul Germaniei”, realizată de „Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste” împreună cu ziarele BILD și Die Welt, și seria de conferințe „25 de ani de la căderea Zidului Berlinului”, manifestări organizate în cadrul proiectului „După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est”, al Facultății de Științe Politice și Administrative, în parteneriat cu Centrul Cultural German Iași.

„Un astfel de eveniment, de o asemenea amploare nu putea lipsi din calendarul proiectului „După 25 de ani. Comunismul  în Europa de Est”. Această expoziție este organizată și în memoria celor care au murit la Zidul Berlinului, dar și pentru a sărbători implinirea a 25 de ani de 9 noiembrie 1989”, a declarat, în deschiderea vernisajului, Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, coordonatorul proiectului.
Expoziția „Zidul. O graniță în interiorul Germaniei” a fost vernisată de Dr. Robert GRÜNBAUM, Director adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste.

 

„Mă bucur că sunt aici și că pot deschide acestă expozițiej. Am sărbătorit deja la Berlin 25 de ani de la 9 noiembrie 1989. Toate aceste imagini s-au întipărit în mentalitatea noastră colectivă. Acest Zid a adus foarte multe tragedii și suferință în sânul multor familii. Zidul Berlinului este un simbol pentru luarea libertății oamenilor și a Războiului Rece. Expoziția de astăzi a fost foarte solicitată, având peste 2000 de expuneri în întreaga Europă și cred că este oportună prezența ei și în România, în cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași, a precizat Dr. Robert GRÜNBAUM.
„Foarte mulți atașează acest eveniment, prăbușirea comunismului, cu ziua de 9 noiembrie, ziua când a fost dărămat, la propriu, Zidul Berlinului, un proces care a marcat istoria posterității. Mă bucură prezența domnului  Robert GRÜNBAUM la universitatea noastră cu o expoziție atât de semnificativă pentru sfârșitul unui regim”, a mărturisit Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași. Lect.univ.dr. Alexander Rubel, Directorul Centrului Cultural German din Iași, a precizat că „imaginile cu oamenii care beau șampanie pe Zid, sau cu oameni care au ciocane în mână și sparg zidul au marcat conștiința europeană”.
În a doua parte a evenimentului au urmat o serie de conferințe pe tema căderii Zidului Berlinului. 
Dr. Robert GRÜNBAUM a ținut și o conferință cu tema Revoluția pașnică și căderea zidului. RDG în toamna anului 1989. „Au trecut 25 de ani de când cetățenii fostei republici s-au răzvrătit împotriva regimului comunist. Înarmați doar cu lumânări în mâini sute de oameni au ieșit pe străzi și strigau „Noi suntem poporul”. Punctul culminant, emoțional, al toamnei lui 1989 a fost căderea Zidului Berlinului. Cuvântul pe care îl auzeai cel mai des în acea noapte era „nebunie”. Noaptea din 9 noiembrie 1989  era un foarte rece și de câteva zile era redeschisă granița dintre RDG și Cehoslovacia. Oamenii, cei care dețineau puterea, promiteau posibilitatea de emigrare. După ce pe 7 noiembrie, în urma presiunii protestatarilor Guvernul se retrăsese, pe 8 noiembrie Comitetul Central al Partidului Comunist se adunase pentru a vedea ce decid pentru viitor. În fiecarea seară, la ora 8, era o conferință de presă transmisă în direct la televizor”, a rememorat directorul adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste. Mai mult, acesta a afirmat că „Zidul Berlinului și căderea acestuia a devenit simbolul revoluției pașnice împotriva regimurilor comuniste în Europa centrală și de Est, revoluții care au pregătit scindări europene”.
Prof.univ.dr. Dan PAVEL, de la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, a susținut o prelegere intitulată Două aniversări: WW I & Berlin Wall, precizând că „o dată cu căderea Zidului Berlinului, la 75 de ani la sfârșitului Primului Război Mondial s-a marcat și  sfârșitul unui ciclu. Comunismul a căzut și noi am învățat de acolo că istoria nu e reversibilă”.
Prof.univ.dr. Radu CARP, de la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, le-a prezentat tinerilor experiența personală a momentului 9 noiembrie 1989, în cadrul temei intitulate „Tranziția spre democrație: ce parametri sunt relevanți pentru România?”.  „Îmi aduc aminte, eram elev de liceu în iunie 1989, am văzut la un unchi al meu un prim ziar care spărgea peisajul presei românești. Era o relatare despre ce se întâmplase în Polonia, în iunie 1989, când s-a luat decizia unui dialog între Guvern și opoziție pentru organizarea de alegeri libere. Al doilea eveniment din preajma toamnei lui 1989, la moartea bunicului meu mai multe cunoștințe vorbeau în șoaptă despre căderea Zidului Berlinului. Chiar și 1989 nu se credea că Zidul Berlinului va cădea în acel an datorită protestelor de stradă. Lucrurile nu au fost gândite dinainte, nimeni nu a plănuit acest lucru”.
 Conf.univ.dr. Sabin Drăgulin, de la Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, le-
a vorbit studenților despre ușa de libertate care s-a creat o dată cu momentul 9 noiembrie 1989, în cadrul conferinței „Schimbarea realităților economice în Uniunea Europeană ca rezultat al invalidării regimurilor comuniste din Europa de est. Cazul Italia. „Căderea Zidului Berlinului a reprezentat a adus și prima consecință, respectiv destrămarea URSS-ului în 1991”, a conchis Conf.univ.dr. Sabin Drăgulin.
Expoziția „Zidul. O graniță în interiorul Germaniei” va rămâne pe foaierul etajului șase al Universității „Petre Andrei” din Iași până pe data 19 decembrie 2014.

Consilierul prezidențial Conf.univ.dr. Iulian Chifu le-a predat studenților de la Universitatea „Petre Andrei” din Iași un curs pe tema „Strategiile României” și și-a lansat și cea mai recentă carte „Prospective of Ukraine Crisis: Scenarios for a mid-long term evolution”, volum apărut la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale.

Conf.univ.dr. Iulian Chifu a realizat o radiografie a modului cum funcționează la nivel administrativ statul român. Consilierul prezidențial a punctat și identificat trei mari probleme cu care se confruntă domeniul strategiilor din România. „În primul rând, cea mai mare problemă cu care se confruntă România este reprezentată de finanțarea activității politice, în așa fel încât cel care se implică în politică să știe că dacă va câștiga va avea parte de o sursă de venit care să îi asigure existența”, a precizat Iulian Chifu.  Mai mult, acesta a atenționat și asupra faptului că lupta anticorupție va continua în România. „Toată lumea care a făptuit în ultimi 25 de ani vor fi trași la răspundere. Dar combaterea corupției presupune și găsirea unei soluții și pentru finanțarea activității politice”.
Consiilierul prezidențial a tras un semnal de alarmă cu privire la modul în care este plătit leadership-ul în România, funcționarii  publici, precizând că „statul român a pierdut competiția cu joburile de pe piața particulară și cu cea de peste hotare”. 
Totuși, mare temă a României, în opinia lui Iulian Chifu, care va veni peste noi în următorii patru ani, se referă la recrutarea forței de muncă de peste hotare. „România este în situația în care are domenii în care nu mai pooate oferi forță de muncă. Pentru anumite zone de nișă va trebuie să intrăm pe piața muncii internaționale. În următorii patru ani nu vom mai avea suficienți medici, asistenți medicali. Nu vom mai avea profesori în foarte scurt timp și cu precădere în zona rurală, unde nivelul celor care intră la catedră este foarte scăzut, iar nivelul de salarizare este foarte jos”, a completat acesta. 
În ceea ce privește actuala clasă politică, Iulian Chifu a precizat că este necesară o restructurare a acesteia, „ar trebui pregătiți oameni cu idei, cu vocație, însă partidele au abdicat de la această responsabilitate, motiv pentru care am avut și avem miniștri foarte slab pregătiți”. 
Cât despre strategiile României din punct de vedere al politicii externe, consilierul prezidențial a declarat că instituțiile sunt solide, reformate și puternice, dar spune că o dată cu scăderea calității oamenilor politici apar și probleme majore, pentru că „acești oameni vin cu idei ciudate, care nu au nimic de a face cu eșavodajul politic al României”. Mai mult, acesta susține că ”nu e posibil să fii partener strategic și al Statelor Unite ale Americii și al competitorului acestuia, China, cu care poți fi doar un partener. Un parteneriat strategic presupune trei nivele de cooperare: dimensiunea politică de cooperare militară, dimensiunea economică și academică”.
Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universitătii „Petre Andrei” din Iași, (UPA) a amintit de strategia pe tema educației, discutată și în cadrul întalnirii de anul trecut a comunității academice de la UPA cu Presedintele României, Traian Băsescu. „Personal am salutat încercările din 2008-2009 cu privire la semnarea Pactului pentru Educație. Nu se poate ca într-un an de zile să fie șase miniștri la Ministerul Educației. Noi, cei din mediul privat, resimțim orice modificare a sistemului. Mediul academic este în continuare prăbușire, iar demografia afectează cel mai tare sistemul de învățământ românesc”.
În a doua parte a întâlnirii, a fost lansat și cel mai recent volum al profesorului Iulian Chifu, respectiv „Prospective of Ukraine Crisis: Scenarios for a mid-long term evolution”, volum apărut la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale,  și a cărei prezentare a fost realizată de Prof.univ.dr. Daniel Sandru, Presedintele Senatului Universitar al UPA. 

„Anul trecut, domnul consilier prezidențial Iulian Chifu, își lansa, tot la UPA din Iași, o altă carte – Gândirea strategică. Acest nou studiu cred eu că a reținut ceva din lecția poperiană prin care Karl Popper ne avertiza că trebuie să ne ferim de profeții. Cartea propune niște studii prospective și e primul studiu de acest gen din România. Volumul propune niște scenarii care se pot decupa din această criză ucraineană, scenarii de mai multe tipuri, periodicizate pe termen scurt, mediu și lung”, a declarat Prof.univ.dr. Daniel Sandru.

 

 

Timp de trei ore, reprezentanți ai trei centre universitare din România, dar și profesori universitari de la Universitatea de Stat din Chișinău au dezbătut pe tema viitoarei aderări a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul conferinței „Spre Europa. Coordonate istorice, instituționale, juridice și politice ale integrării europene a Republicii Moldova”.

Evenimentul a fost organizat de Universitatea „Petre Andrei” din Iași, în parteneriat cu European Forum for Public Diplomacy (București), Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” (Cluj-Napoca), Facultatea de Istorie si Filosofie a Universității de Stat din Chișinău, Asociația Română de Istorie Socială (București), Institutul de Studiere a Ideologiilor (ISI) și Centrul de Dezvoltare Socială (CDS).

„Este o zi importantă în istoria Facultății de Istorie și Filosofie, dar și a Universității de Stat din Chișinău, întrucât reprezentanți ai celor trei mari centre universitare din România să fie prezenți în cadrul instituției noastre și să avem la aceeași masă specialiști din toate domeniile de interes pentru ce înseamnă procesul de europenizare. Noi am început o cale europeană și încercăm să mergem pe ea, dar mai întâmpinăm și probleme”, a declarat, în deschiderea conferinței, Prof.univ.dr. Ivan Gumenâi, decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Chișinău.

Evenimentul a fost moderat de către Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, Decanul Facultății de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași și de Cerc.șt.pr.dr. Mioara Anton, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române”. „Mă bucur să revin la Chișinău, mai ales cu o temă atât de importantă pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Fiecare așteaptă de  la Uniunea Europeană să rezolve ceea ce comunismul a distrus și anume o lume dreaptă și prosperă. Uniunea Europeană începe de la fiecare cetățean în parte, prin acceptarea și înțelegerea ideii de europenitate. O astfel de conferință și mai ales seria de întâlniri pe care dorim să le realizăm în cadrul proiectului „Moldova Pro-Europeană” vor veni în sprijinul a ceea doriți prin acest proiect important pentru viitorul țării dumneavoastră”, a precizat Prof.univ.dr.Sorin Bocancea. „Basarabia își revendică europenitatea folosind argumentul identității, pentru a se pune la adăpost de potențiala agresiune a unei Rusii bântuite de securitate”, a declarat Cerc.șt.pr.dr. Mioara Anton.

            La eveniment a fost prezent și Consulul General al României la Bălți, Prof.univ.dr. Mihail Baciu, care a transmis salutul din partea Consulatului și a Guvernului României. „Sunteți la un moment de răscruce, așa cum și alte țări mai mici au fost înaintea dumneavoastră. România a fost și va fi în continuare alături de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană”.

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași, a mărturisit că „parcursul Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu va fi deloc unul simplu și a salutat prezența, în număr mare, a tinerilor la conferrință.

Conferința a beneficiat de șase prelegeri susține de specialiști din Republica Moldova și din centrele universitare din România. 

Lect.univ. dr. Alexandru Murad Mironov, de la Facultatea de Istorie a Universității din București, le-a vorbit tinerilor despre imaginarul colectiv în cadrul temei „Considerații istorice privind Europa ca punct de referință la frontiera de Est”. „Pentru cei mai mulți Europa reprezintă modernizare. Europa și-a depășit de mult conotația geografică, desemnând astăzi comportamentul societății contemporane ce își caută drumul de dezvoltare. Valoarea semantică generalizată a acestui concept este ideea de progres, cofundat adesea în mintea celor mai mulți cu dorința unei vieți mai bune”.

Cercetătorul științific Octavian Țîcu, de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, a atras atenția studenților prin prelegerea „Republica Moldova între politica de vecinătate UE și vecinătatea apropiată a Federației Ruse”. „Nu ne aflăm într-o situație deloc ușoară. După 1989 – 1991 am văzut valuri de extinderi europene care au dus frontierele Uniunii Europene aproape de granițele țării noastre. A trăi în Republica Moldova este o chestiune de bun simț al umorului.  În școli predăm de 23 de ani liumba română, dar la recensământ ne declarăm moldoveni, avem două biserici ortodoxe care se bat cap în cap, avem două sărbători de Crăciun,. Uniunea Europeană este interesată de ideea de naționalism. Ar trebui să ne întrebăm cine suntem în esență și cărei civilizații ne adresăm?”.

Dr. Igor Cașu, Director al Centrului pentru Studierea Totalitarismului, din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republica Moldova, a făcut un apel la politica europeană a memoriei, în cadrul temei „Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova. „Politica europeană a memoriei se axa până la căderea regimurilor comuniste pe revenirea la democrație. După căderea Zidului Berlinului se impune o a do
ua componentă esențială, pornind de la colapsul pe cale pașnică a regimurilor comuniste.  În comparației cu nazismul, regiunile din  Europa de Est și Centrală au intrat într-o fază de tranziție permanentă spre democratizare, spre economie de piață. Momentul cheie pentru coagularea unei politici europene a memoriei constă în declarația legislativului UE din 2009, care a declarat 23 august ziua victimelor stalinismului. Politica europeană a memoriei de care se poate inspira și politica memoriei în Republica Moldova este: da – amnistiei și nu – amneziei!”.

Conf. univ.dr. Sergiu Mișcoiu, de la Facultatea de de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a mărturisit că ne aflăm într-un moment sensibil, având în vedere cele două scrutinuri electorale din Republica Moldova și România și a susținut o prelegere în care a analizat discursurile tuturor președinților din Republica Moldova din punctul de vedere al identițății naționale. „Mircea Snegur avea un discurs bazat pe reconstrucție, discutăm de stabilitate, de independență, ideea de luare în posesie, cum că moldovenii își vor lua țara înapoi de la cei care au furat-o. Petru Lucinschi e caracterizat de un discurs care face referire la perioada de reparație dublă, față de perioada regimului comunist, dar și de perioada de reconstrucție a lui Snegur. În schimb, cele două mandate ale lui Voronin sunt diferite ca discursuri. Primul face referire la modernism ca doctrină de stat, în timp ce al doilea punea accent pe apropierea față de UE și îndepărtarea de URSS. Mandatul lui Mihai Ghimpu din 2009 este marcat de o opoziție diferită față de mandatele lui Voronin, cu o deschidere către o zonă de conflict cu minoritățile din Republica Moldova. Perioada lui Marian Lupu este caracterizată de o întoarcere la o zonă multiculturală, iar cea a lui Iurie Leancă are un discurs tehnocrat, legat de bilanț, prospecte și elemente tehnocrate ale UE”.

Cercetătorul științific Simion Ghiorghiu, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, a prezentat politica post-decembristă a României și a Republicii Moldova. „Devenit stat independent după implozia URSS, Republica Moldova are posibilitatea să urmezde modelul Țărilor Baltice care au păstrăt amintirea statalității lor din perioada interbelică și au devenit membre ale UE și NATO. România poate avea un rol important în parcurgerea acestui trase”.

Vitalie Ciobanu, scriitor și redactor-șef al revistei Contrafort, a prezentat implicarea intelectualității în procesul de europenizare a Moldovei. „Abia în anii 88-91 intelectualii din Basarabia au pus problema identității românești. În acele vremuri eram singurii care puteam redacta o declarație. Suntem în fața celei mai mari provocări și pentru intelectuali și pentru clasa politică, pentru că trebuie să punem umărul la europenizare, trebuie să dăm conținut unui concept mult prea tehnicizat”.

În cadrul evenimentul a avut loc și lansarea celui mai recent număr al Revistei Polis, coordonată de Facultatea de Științe Politice și Administrative a UPA din Iași,  numărul 5, care are ca temă centrală „Individul și societatea în România comunistă”, dar și un dosar despre Basarabia. Prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președintele Senatului Universitar de la UPA, a adresat invitația cadrelor didactice de la Universitatea de Stat din Chișinău de a forma o subredacție a revistei Polis.

În ceea ce privește tema conferinței, acesta a precizat că „pentru Republica Moldova, Europa înseamnă acasă, iar aceasta este pregătită să le spună moldovenilor „bine ați venit acasă!”