Prof.univ.dr. Ștefan Mâșu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al UPA
Comunitatea academică de la Universitatea ”Petre Andrei” din Iași are, începând de astăzi, un nou ambasador de excepție în persoana Profesorului Ștefan Mâșu, căruia i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa. ”Noi, cei de la Universitatea ”Petre Andrei” din Iași continuăm seria de evenimente speciale, dedicate unor personalități marcante din diverse domenii de activitate, iar astăzi, 13 martie, o altă personalitate, Excelența Sa, M.M.Adv. Ștefan Mâșu, doctor în economie, a acceptat propunerea de a-i conferi cea mai înaltă distincție a instituției noastre”, a declarat Prof.univ.dr. Doru Tompea, în deschiderea ceremoniei.
Mai mult, acesta a precizat că la baza acordării acestui titlu a stat și contribuția pe care dl. Mâșu a adus-o în întreaga sa carieră pentru promovarea intereselor economice ale României, precum și pentru promovarea imaginii și activităților Universității ”Petre Andrei” din Iași în spațiul european.
Prof.univ.dr. Ene Dinga, de la Instititul Monetar Financiar al Academiei Române, cel care a realizat și laudatio, a precizat că nu este deloc întâmplător faptul că evenimentul de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Ștefan Mâșu a avut loc la Universitatea ”Petre Andrei” din Iași, patronată de talentul și orginalul sociolog interbelic Petre Andrei. ”Domnul Ștefan Mâșu merită cu prisosință recunoștința comunității academice a Universității ”Petre Andrei” din Iași pentru ceea ce făcut în materia cunoașterii și în direcția spiritualizării societății românești. Dar, această sintagmă înseamnă, în același timp, mult mai mult și mai semnificativ: înseamnă o investiție care se face într-o personalitate de la care se așteaptă îndrumare metodologică, clarificare conceptuală, fundare valorică”, se mai arătă în laudatio prezentat de Prof.univ.dr. Ene Dinga.
Conf.univ.dr. Daniel Șandru, Președintele Senatului UPA din Iași, a prezentat hotărârea Senatului cu privire la întrunirea comisiei și a declarat că propunerea de acordare a acestui titlu a venit din partea Consiliului Profesoral al Facultății de Economie și reprezintă o onoare pentru întreaga comunitate academică.
Prof.univ.dr. Ștefan Mâșu a declarat că se simte onorat de titlul acordat de Universitatea ”Petre Andrei” din Iași, mărturisind totodată că nu a mai simțit o emoție atât de specială de la susținerea primului doctorat. ”Aceste este cel de-al doilea titlu de Doctor Honoris Causa care mi se acordă. Ceea ce simt este un superlativ emoțional. De aceea, doresc să mulțumesc acestei prestigioase universități și conducerii pentru inițiativa pe care au avut-o”.
Curs de economie mondială susținut de Prof. Ștefan Mâșu
Profesorul a susținut și o conferința în fața auditoriului, din Aula Magna, pe tema ”Putere și schimbarea centrelor de putere în istoria economică a lumii”. ”SUA, încă din anii 1880, sunt pe primul loc în lume ca putere economică. În prezent, aceleași Statele Unite ale Americii, cu un PIB de 14 miliarde de dolari, sunt cel mai mare importator și consumator de energie din lume. Mare lor deficit comercial, în favoarea Chinei și a Japonei, le permite șă își finanțeze din exterior deficitul făcând din aceste două țări principalii lor debitori externi. SUA sunt și rămân în continuare cea mai mare putere industrială și geopolitică a lumii. Asistăm la un tandem SUA – China, un tandem contra naturii, care a creat o simbioză fără precedent între un stat capitalist, campion al democrației, și un stat comunist care este certat la cuțite cu drepturile omului”, a precizat Ștefan Mâșu.
Mai mult, acesta a prezentat și evoluție viitoare a puterii și centrelor de putere la nivel mondial. ”Cam în 15 ani de acum încolo, în 2030, pe locul înâi în economia mondială va trece China, după ce Statele Unite ale Americii au dominat timp de 150 de ani. Cam în 2050, între primele trei locuri în lume, primele două vor fi ocupate de țări din Asia, respectiv China și India, cu SUA pe locul 2. Marea vedetă a acestui secol este China, țară cu două sisteme: politic – comunist și eocnomic – capitalist. Ea pleacă de pe locul patru în 2006 și depășește Japonia, rămâne în urma Uniunii Europene în ansamblu și Europa cam în jurul anului 2020-2030. După ultimele două decenii de creștere economică de 9-10%, zilelea acestea premierul chinez a anunțat trecerea la un ritm de numai ”7,5%”, în timp ce occidentalii se felicită pentru peste 1%”, a conchis profesorul.
Prof.univ.dr. Doru Tompea i-a adresat, în final, invitația lui Ștefan Mâșu de a reveni la universitate în vederea susținerii unor conferințe pe teme de economie mondială studenților de la Facultatea de Economie.

***
Ştefan Mâşu este doctor în economie, Membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Înalt Demnitar în Masoneria română şi internaţională şi laureat al premiului„Anghel Rugină“ al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în anul 2011.



Universitatea ”Petre Andrei” din Iași vă invită joi, 13 martie, de la ora 12, la
Ştefan Mâşu este doctor în economie, Membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Înalt Demnitar în Masoneria română şi internaţională şi laureat al premiului„Anghel Rugină“ al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în anul 2011.
Ce a însemnat să fii femeie în perioada regimului comunist? Care era condiția femeii în acea perioadă? Ce drepturi aveau acestea? De 8 martie, la Universitatea ”Petre Andrei” din Iași, a fost readusă în prim plan femeia comunistă în cadrul conferinței naționale – ”Statutul femeii în România comunistă”, al cincilea eveniment din cadrul proiectului anual ”După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est”, organizat de Facultatea de Științe Politice și Administrative, Institutul de Studiere al Ideologiilor și Revista Polis. Ziua de 8 martie, în Occident, era marcată de proteste cu privire la emanciparea femeii, iar în țările socialiste această zi era marcată de serbări.
”M-am născut în 1965 și am trăit în perioada regimului comunist. Am avut și am amintiri plăcute dar și mai puțin plăcute”, le-a mărturisit deputatul Cristina Nichita, prezentă la eveniment. Mai mult, aceasta a precizat că a răspuns cu mare plăcere invitației, cu atât mai mult cu cât tema este foarte interesantă. ”După ce am văzut filmul lui Cristian Mungiu, “432”, pot să spun că pelicula este parfum pe lângă ce trebuia să suporte o femeie în perioada regimului comunist. Mama mea mi-a spus că și-a dorit să mă aibe și că a trebuit să facă tratament timp de trei ani de zile. Femeia în comunism a fost urcată și coborâtă, asuprită și emancipată. Nu cred că suntem foarte departe nici astăzi de acea perioadă, iar soluția pentru noi femeile este implicarea, să fim mai responsabile, și cred că nimeni nu ne poate pune piedici. Să credem că suntem parte la schimbare”, a mai completat Cristina Nichita.
Lect.univ.dr. Alina Hurubean, moderatorul conferinței, a identificat două etape sugestive în perioada regimului comunist pentru evidențirea statutului femeii: Politicile de emancipare (debuturile comunismului…1948-1965) și Politicile pronataliste agresive (după decretul antiavort…1966 – 1989). ”După război, a fost nevoie acută de munca femeilor şi, corespunzător, a început o intensă propagandă care promova ”femeia stahanovistă”, emancipată şi eliberată prin muncă. Femeile pot contribui la îndeplinirea şi depăşirea planului, la înflorirea socialismului şi patriei”, în tripla lor calitate de: producător, mamă şi soţie. Munca salarizată a devenit soluţia emancipării şi unica modalitate de a demonstra egalitatea cu bărbaţii”, a precizat Alina Hurubean. Despre cea de-a doua perioada, Epoca de Aur: politica pronatalistă severă, moderatorul conferinței a declarat că decretul anti-avort, 770 din 1966, a reprezentat o nouă etapă în normarea brutală a statutului femeii. ”Femeile au început să fie substanţial percepute ca fiinţe reproducătoare. A fost instituit astfel controlul ginecologic periodic forţat (o data la 3 luni), mai ales pentru femeile din fabrici. Decretul prevedea un minimum de patru copii pentru fiecare femeie fertilă mai tânără de 45 de ani, după care o femeie avea dreptul legal la avort. Cazul României este fără precedent, celelalte state comuniste au fost mult mai permisive în privinţa avortului”, a conchis aceasta.
Conf.univ.dr. Sorin Bocancea
Conf.univ.dr. Anca Tompea
”Avem nevoie de recunoaștere a ceea ce facem , atât noi, femeile, cât și cei care ne sunt alături, bărbații. Important este să fim implicați în comunitate, pentru acele categorii sociale care au nevoie de sprijin, fie sub forma unei vorbe bune, fie sub forma unei fapte. Dar, dincolo de acestea, este bine ca tot ceea ce facem să fie necondiționat„ a declarat Conf.univ.dr. Anca Tompea, Președintele Comisiei de Cercetare, Senatul Universitatii Petre Andrei din Iasi.
”Am avut emoții. Sărbătorim astăzi, (n.r. ieri), feminitatea și e o bucurie pentru mine pentru că în acest an am avut parte de ajutor pentru a putea aduce în fața dumneavoastră 10 modele feminine. Consider cp societatea românească are nevoie de femei. Cred că noi femeile ar trebui să fim mai unite. Sunt puține persoane de gen feminin în sfera politicii și asta pentru că nu au avut curaj și încredere. Eu vă îndemn la solidaritate și bunătate” a declarat deputatul Cristina Nichita, organizatorul galei. 

Cum a gestionat regimul comunist crizele generate de dezastrele naturale ? Cum au reacționat autoritățile și ce măsuri s-au luat pentru a proteja populația? Inundațiile din anii 70-75, cutremurul de pe 4 martie 1977, înzăpezirile și explozia reactorului de la Cernobâl, din 1986, au fost principalele teme ale dezbaterii Gestionarea crizelor provocate de catastrofe naturale în România comunistă, cel de-al patrulea eveniment din cadrul proiectului anual – După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est, organizat de Facultatea de Științe Politice a Universității „Petre Andrei” din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor (ISI) și Revista Polis.
Evenimentul a debutat cu prelegerea susținută de Prof.univ.dr. MSc. HC. Alexandru Vlad Ciurea,Vicepreședintele Federației Mondiale de Neurochirurgie, medic la Spitalul clinic SANADOR – UMF „Carol Davila” București, pe tema – ”Cernobîl – un dezastru gestionat prin manipulare”. Prof. Alexandru Ciurea și-a amintit că în 1986, în momentul exploziei reactorului 4, de la central atomoeenergetică de la Cernobîl,”au bătut brusc clopotele și s-au tuturor copiilor pastile cu iod și li s-a spus să stea în casă”. ”Prima țară care a perceput accidentul a fost Suedia, care a crezut că a fost o bombă atomică. Accidentul de la Cernobîl nu a afectat centrala, ci o populație întreagă”, a completat profesorul. Mai mult, Vlad Ciurea a realizat, pentru cei prezenți în Aula Magna și o prezentare și din punct de vedere tehnic. ”Această centrală trebuia să fie foarte bine controlată. Ca să ții reactorul sub control trebui să fie rece. La 25 aprilie 1986 acesta a fost programat pentru o lucrare de întreținere. Reactoarele de la Cernobâl aveau o pereche de generatoare diesel care se ocupau de răcire, însă acestea nu au funcționat”.
Conform profesorului accidentul din Ucraina este cel mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii. În ceea ce privește România, Vlad Ciurea a precizat că cele mai afectate zone au fost cele din Estul și Sud-Vestul țării,respectiv Iașul și Bacăul.
Tot în ceea ce privește evenimentul din Ucraina, din 26 aprilie 1986, Ing. Leonard Constantin, fost prim-secretar al județului Iași, a declarat că a fost primul care a sesizat incidentul. ”Am fost primul care a sesizat, înainte de comunicatele oficiale prezența, pe vagoanele care veneau din Ucraina, cu o cârpă de 40×40 am sterș un vagon și am dus-o la laborator. A rezultat câți oameni sunt în pericol. Tot atunci s-a schimbat și vântul, de la Nord la Sud, ceea ce a făcut ca norul radioactiv să ajungă și deasupra țării noastre. Apa nu se putea consuma la Iași. Era sursa de la Timișești care era contaminată, cea de la suprafață, pentru că cea de la adâncime era în regulă. Am luat măsura cu CFR-ul să oprim toate vagoanele care erau încărcate și am rezolvat necesitatea de apă în proporție de 50-60%, a închis piețele și a depozitat furajele în spații protejate a mărturisit Leonard Constantin. 
A doua parte a dezbaterii s-a axat pe alte trei dezastre naturale care au afectat România în perioada comunistă. Unul dintre ele a fost cutremurul de pe 4 martie, 1977, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter
În ceea ce privește inundațiile din 70-75, rectorul UPA din Iași, Prof.univ.dr. Doru Tompea, a citit o intervenție a fostului președinte al României, Ion Iliescu, care a gestionat
Despre înzăpezirile din perioada regimului comunist, Prof.univ.dr. Doru Tompea a citit un comentariu din 1969, a lui
Coordonatorul proiectului, Conf.univ.dr. Sorin Bocancea a declarat că evenimentul nu a fost plasat întâmplător astăzi, 4 martie 2014, când se împlinesc 37 de ani de la cutremurul din 77 și ”a fost un prilej pentru a discuta despre modul în care regimul comunist a gestionat aceste dezastre, cu atât mai mult, cu cât au fost prezente și persoane direct implicate în acest proces.
Conf. univ.dr. Sorin Bocancea
Laudatio a fost citit de către Prof.univ.dr. Gheorghe Lencan-Stoica, de la Universitatea București, care a prezentat relațiile foarte bune pe care ambasadorul le are cu țara noastră.
Prof.univ.dr. Doru Tompea
Excelența Sa
Conf.univ.dr. Daniel Șandru
Domnul Claudio Pérez PALADINO s-a născut în Buenos Aires, la data de 24 decembrie 1957. Licențiat în Științe Politice, din anul 1980, cu specializarea Relații Internaționale, al Universității Catolice din Argentina, domnul Paladino și-a susținut, pe 15 decembrie 1997, doctoratul cu teza “Mişcările islamice sunt un fenomen politic mai mult decât religios” la Facultatea de Drept și Ştiinţe Politice din cadrul aceleiași universități, urmând apoi o carieră de peste 30 de ani în diplomație.
Academia Română, Filiala Iași – Institutul de Cercetări Economice și Sociale, ”Gh. Zane”, Secția Psihologie-Pedagogie, vă invită să participați la Conferinţa Știinţifică Internaţională ediţia a-V-a, intitulată: Artă ȘI personalitate – rolul creației artistice în dezvoltarea conștiinței umane.
Marți, 4 martie 2014, în Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași, începând cu orele 11.00, Facultatea de Științe Politice a Universității „Petre Andrei” din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor (ISI) și Revista Polis vor organiza dezbaterea – Gestionarea crizelor provocate de catastrofe naturale în România comunistă, – al patrulea eveniment din cadrul proiectului anual După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est.
Evenimentul va debuta cu prelegerea „Cernobîl – un dezastru gestionat prin manipulare”, susținută de către Prof.univ.dr. MSc. HC. Alexandru Vlad Ciurea, Vicepreședintele Federației Mondiale de Neurochirurgie, medic la Spitalul clinic SANADOR – UMF „Carol Davila” București. Vor urma proiecția unor filme documentare din arhiva TVR și discuții. La eveniment va participa și Ing. Constantin Leonard, fost prim-secretar al județului Iași, persoană care, în perioada regimului comunist, a deținut funcții de conducere în sistemul administrației publice.
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
27 de ani. Atât se împlinesc astăzi (nr. 17 februarie) de la revolta studențească ieșeană, cu doi ani și jumătate înaintea revoluției din decembrie 1989. Cauzele mișcării studențești de la Iași: în toiul unei ierni geroase, după ce tinerii s-au întors din vacanță, în baza unui decret, dat de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, care
„Vrem lumină să-nvățăm/ Și apă să ne spălăm!” ”Nu intrăm în grote!” și ”Libertate!”
”Aveam 22 de ani și în Iașul acelor vremuri studenții făceau parte dintr-un grup, era o solidaritate studențească cum nu era în alte orașe. În Iași se mai organizau demonstrații colective și se găseau pretexte, cum a fost și cu un an mai devreme, în 1986, când Steaua a câștigat Cupa Campionilor. Complexul studențesc Pușkin, de unde a pornit revolta, era unul de fete. Fetele din campus, pe lângă faptul că nu aveau apă caldă, aveau și prizele sigilate. Deci, de la ele a început totul. Noi nu aveam, la acea vreme, capacitatea de a anticipa consecințele propriilor fapte”
Dumitru Buzatu
Silviu Alupei, jurnalist la romaniapress.ro,
La eveniment au participat și persoane ce reprezentau atunci autoritatea la nivel universitar.
Prof.univ.dr. Daniel Condurache
Prof.univ.dr. Doru Tompea
Coordonatorul proiectului ”După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est, Conf.univ.dr. Sorin Bocancea a lecturat opinia unei alte studente de atunci, Angela Bârsan, în prezent corespondent TVR în Harghita. „Nu știam pe atunci care vor fi consecințele a ceea ce am făcut. Sistemul nostru ne-a urmărit până după revoluție, fiind pedepsiți la repartiții și supravegheați apoi la locurile de muncă”. Sorin Bocancea a declarat că ”tema dezbaterii a fost una binevenită având în vedere că scopul proiectului este de a cunoaște mai bine trecutul, de a vindeca rănile cauzate de regimului comunist”.
Dezbaterea